Cuvantul buget isi gaseste originea in vechea limba franceza, si anume, expresia bouge si bougette, care exprimau intelesul de punga de piele sau punga de bani. Anglo-saxonii au imprumutat notiunea de la francezi, care, impreuna cu italienii, o aveau din Evul Mediu In Romania, cuvantul ,,buget" apare pentru prima data in Regulamentul Organic al Munteniei si Moldovei, pus in aplicare in anii 1831 - 1832. Dreptul bugetar din Romania a evoluat in conformitate cu dezvoltarea economica a tarii, pana la reforma financiara din 1949, adoptata ca urmare a nationalizarii principalelor mijloace de productie. In noile conditii, s-a trecut la o conceptie fiscala impusa de economia planificata centralizat, bazata pe un plan economic general si pe un plan financiar in concordanta cu primul. In evolutia ulterioara a organizarii finantelor din statul nostru, bugetul de stat, ca plan financiar anual, cuprindea fondurile banesti centralizate ale statului si repartizarea acestora in concordanta cu obiectivele planului national unic, pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale, actiunilor social-culturale, apararii tarii si altor nevoi ale societatii. In noul cadru politic, economic si juridic ce a inceput a se edifica dupa 1989, un loc deosebit de important revine mecanismului financiar. Acesta trebuie sa asigure stabilitatea economica, progresul Romaniei si prosperitatea, in forme concrete, nu golite de continut, asa cum a procedat, o lunga perioada de timp, regimul comunist. O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice, astfel s-a urgentat elaborarea si adoptarea Legii finantelor publice care reprezinta o adevarata Constitutie financiara a Romaniei moderne. Notiunea public delimiteaza acest buget de bugetele proprii sau bugetele de venituri si cheltuieli - instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri in literatura financiara si practica agentilor comerciali. In acelasi timp, ea exprima specificul domeniului respectiv, finantele publice. Expresia national inseamna ca bugetul include toate veniturile si cheltuielile de natura publica ale tarii. Bugetul public national cuprinde patru categorii de bugete publice, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale. Bugetul public national are o sfera foarte larga si ofera o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice ale tarii. El reprezinta un instrument de informare a opiniei publice si control al Parlamentului in domeniul finantelor publice, insumand veniturile si cheltuielile din cele patru categorii de bugete publice. Prin acest buget nu se creeaza raporturi de natura administrativa in ce priveste elaborarea, aprobarea si executia celorlalte patru categorii de bugete mentionate, asigurandu-se independenta deplina a titularilor acestora. Constitutia Romaniei din 1991 se refera, succint, atat la bugetul public national, cat si la cele patru categorii de bugete publice. Pentru prima data, legea confera o autonomie larga bugetelor publice care compun bugetul public national, ele fiind elaborate si adoptate distinct. Astfel, bugetul de stat cuprinde bugetul Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintiei Romaniei, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale si al unor institutii publice care nu au organe ierarhic superioare si se aproba de catre Parlament. Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament, prin lege separata. In acest fel, autonomia asigura garantia ca veniturile cuprinse in bugetul asigurarilor sociale de stat nu vor mai putea fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv. Bugetele locale, care cuprind bugetele unitatilor administrativ teritoriale cu personalitate juridica (comune, orase, municipii, sectoare ale Municipiului Bucuresti, judete, respectiv Municipiul Bucuresti), se intocmesc in conditii de autonomie. Astfel, ca urmare a unei puternice descentralizari, organele locale au dreptul de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli in raport cu nevoile proprii, in corelare cu resursele bugetare pe care le vor putea realiza din impozitele, taxele si celelalte venituri stabilite de legea bugetara, efectuand controlul social asupra modului de utilizare a fondurilor alocate. Noua lege a inlaturat transferurile ce se admiteau intre bugetele locale, iar excedentele bugetare obtinute de unitatile administrativ-teritoriale nu pot fi utilizate pentru alte bugete locale sau pentru necesitatile bugetului de stat, ci raman la dispozitia respectivelor unitati administrativ-teritoriale sub forma fondurilor de tezaur si a fondurilor de rezerva.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
