Scoala Geopolitica Anglo-Saxona

Cuprins referat Cum descarc?

1. Freidrich Ratzel - intemeietorul de fapt al geopoliticii
2. Spatiul pozitia si granita
3. Karl Haushofer - personalitate emblematica a geopoliticii germane.
4. Pan - ideile ca harti mentale.(desinestatator) 
5. Alfred Thayer Mahan 
6. Halford Mackinder
7. Nicholas John Spykman
8. Teoria spatiilor globale (Saul Cohen)
9. Teoria puterii aeriene (Alexander de Seversky)


Extras din referat Cum descarc?

Asa cum am mai aratat, geopolitica s-a constituit ca disciplina prin eforturile unor savanti care au provenit din arii culturale (si de cercetare) diferite. Cu toate acestea, consacrarea noii discipline, la putin timp dupa finalul primului razboi mondial, a fost atribuita, aproape exclusiv, scolii geopolitice germane. Perceptia respectiva a fost cauzata de preocuparile intense si numeroasele lucrari consacrate unor subiecte din acest domeniu de autori si cercetatori din lumea germana. Fondul intelectual care a generat aceste demersuri trebuie raportat la etapa istorica parcursa de societatea si statul german din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Procesul de unificare a Germaniei moderne a fost unul anevoios si indelungat. Acest parcurs dificil a generat reactii de frustrare ale elitelor intelectuale si politice germane, care, la mijlocul veacului al XIX-ela, erau obsedate de ideea ca timp de peste 250 de ani teritoriile germane fusesera teatrul unor razboaie succesive, cel mai frecvent provocate sau la care participasera puteri straine. Intr-un al doilea rand, nationalismul german s-a dezvoltat sub influenta scrierilor lui Johann Gottfried Herder intr-o paradigma diferita celor din vestul germanilor. Generat ca o contrareactie la imperialismul cultural francez, nationalismul german a fost conceptualizat de Herder intr-o forma specifica. Spre deosebire de ganditorii englezi si francezi ai timpului, care plecasera de la ideea ca omul, individul reprezinta realitatea fundamentala, Herder a asezat in centrul preocuparilor sale, si a acordat valoarea suprema poporului. Aceasta viziune a ramas predominanta si dupa 1871, anul unificarii germane, marcand abandonarea ! de catre elitele germane ! a ultimelor ramasite ale liberalismului de tip vest-european si consacrand, prin contrast, credinta ca forta fizica reprezinta instrumentul adecvat de exprimare al oricarui stat. Acest curent de gandire ! asumat aproape in totalitate de elitele germane ! a fost amplificat odata cu anul 1892, cand noul Kaiser, Wilhelm al II-lea, a proclamat politica mondiala a celui de-al II-lea Reich.
In acest context cultural-istoric, nu a fost deloc surprinzatoare dezvoltarea conceptiilor, suscitate si prin fertila diseminare a ideilor darwiniste, care sustineau necesitatea triumfului cultural german in Europa. De la aceasta viziune etnocentric-spatiala, pana la geopolitica, nu au mai fost necesari decat cativa pasi.
Baza empirica de formare a geopoliticii germane, ca sistem de analiza politica, a fost geografia. Carl Ritter (1779-1859) a fost primul geograf german proeminent care a conferit disciplinei respective noi meniri. In lucrarea sa de baza Erdkunde (Geografia), Ritter s-a aratat convins ca, pana atunci, geografia fusese studiata precum un amalgam, fara vreo regula interna si fara un scop anume. Respingand teza rationalista, conform careia oamenii sunt aceiasi pretutindeni, Ritter a subliniat rolul jucat de natura asupra omului. El a initiat, intr-o directie specifica gandirii germane, viziunea organicista, dupa care, patria ! das Heimatland ! reprezinta un spatiu geografic natural, inzestrat cu o configuratie naturala unitara, granite naturale, toate acestea alcatuind teritoriul organic natural.
Discipol al lui Ritter, Friedrich Ratzel (1844-1904) este considerat primul dintre fondatorii geopoliticii germane, cu toate ca el insusi a numit aria preocuparilor sale drept geografie politica. Ratzel s-a straduit sa continue demersurile mentorului sau, cu scopul de a realiza o metoda cuprinzatoare si eficienta care sa sprijine studierea spatiilor si locuirii umane. In acest sens, el a adaugat instrumentelor folosite pana atunci in cercetarile geografice, elemente, metode si constatari care proveneau din alte discipline, biologia si istoria situandu-se in prim-plan. In prima sa lucrare majora, Antropogeografia, subintitulata Principii de aplicare a geografiei asupra istoriei, publicata intre anii 1881-1891, Ratzel a prezentat aparatul metodologic-interpretativ. Primul sau demers, marturisit, era acela al recuperarii si plasarii mediului geografic in miezul stiintelor despre om, pentru a nu se ignora sau pierde dimensiunea evolutiei acestuia ca parte a naturii. Ratzel a aratat ca de-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat intr-o permanenta competitie pentru spatiu: mai intai in scopul obtinerii subzistentei; in etapa urmatoare, pentru a obtine un spatiu in care sa isi poata consuma energia. In decursul acestui proces, considera Ratzel, cultura ! ca realitate supraorganica ! a fost factorul care a mediat raporturile dintre elementele fizico-geografice ambientale si indivizii umani. Intr-o prima etapa a organizarii lor sociale, oamenii au reusit sa transforme mediul pe are il locuiau intr-un spatiu mai favorabil existentei umane. Ulterior, pe masura evolutiei si dezvoltarii statelor, a devenit evident faptul ca diferitele culturi umane sunt inegal inzestrate si sunt capabile, in masuri diferite, sa fructifice darurile naturii.In a doua sa lucrare importanta, Politische Geographie (1897), Ratzel a indicat ca dezvoltarea istorica a statelor trebuia asezata intr-un raport comparativ cu inflorirea politica a popoarelor. Acest din urma fenomen depindea de dimensiunea si profunzimea raporturilor dezvoltate de popoarele in cauza cu solul locuit de ele. Prin urmare, concluziona Ratzel, statele trebuiesc a fi considerate organisme care, asemenea celor animale si umane, sunt mai puternice sau mai slabe. Organismele statale isi datorau existenta grupului uman, popoarelor, si nu indivizilor care le compuneau. Cu cat un popor era mai mobil ! aceasta trasatura nefiind caracteristica societatilor primitive ! cu atat dobandea mai multa forta politica. Din aceasta perspectiva, cunoasterea si comensurarea marimii spatiilor era direct subordonata suprafetei in care circulau ideile si proiectele politice ale popoarelor, existand conceptii mai mari si mai mici despre spatii, in special primelor fiindu-le caracteristice tendintele de extindere. Razboaiele reprezentau astfel, transpunerea geografica a nevoii de miscare si expansiunea politica a popoarelor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Scoala Geopolitica Anglo-Saxona.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!