Școala Ardeleană - reper al culturii românești moderne

Extras din referat Cum descarc?

Scoala Ardeleana reprezinta prima manifestare organizata cu scop precis si constient formulat, a ideologiei iluministe in tara noastra. Avand ca izvoare micarile de idei ale iluminismului apusean, ea a crescut din necesitatile obiective ale dezvoltarii sociale din Transilvania, in jurul anului 1800. 
Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din anul 1791, ,,Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte natiuni ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic.
Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social. Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Toate aceste patru personalitati, savanti de talie europeana si poligloti, au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena.
Fata de curentele iluministe din alte tari, cel al Scolii Ardelene are ca trasatura specifica imbinarea nationala a romanilor din Transilvania, care erau priviti ca straini la ei acasa, lipsiti de drepturi si considerati ,,tolerati" de imperiul Habsburgic. Scoala Ardeleana nu a fost o aparitie spontana, aceasta a continuat in mod firesc ideile cronicarilor privitoare la latinitatea limbii romane, la continuitatea romanilor in Dacia si unitatea poporului roman, utilizand lucrarile acestora ca izvoare istorice, precum: Cronicul, manuscris a lui Miron Costin, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, Elementa linguae daco-romanae sive valahiace a lui Samuil Micu si Gheorghe Sincai aparuta la Viena in 1780. Curentele literare se succed de la un secol la altul, unul in continuarea celuilalt sau ca reactie unul impotriva celui precedent. Iluminismul se incadreaza clar in prima situatie, aceea de a continua si de a dezvolta ideile curentului anterior, si anume directiile umanismului.
Opera corifeilor Scolii Ardelene este extrem de complexa, de la opere originale la traduceri si adaptari, de la opere cu caracter stiintific la opere de popularizare ale stiintelor, de la dictionare unicat in cultura romana la lucrari cu carcter filologic ori gramatici ale limbii romane. Nu se poate sa nu amintim opera literara a lui Ioan Budai Deleanu, care reprezinta intrarea in epoca moderna a literaturii noastre. Numeroase traduceri ori lucrari in limba latina completeaza bogatul tezaur al acestei miscari cultural -  nationale, dar dau si dimensiunea inaltului nivel de pregatire intelectuala, cat si larga viziune a membrilor Scolii Ardelene.
Iluminismul romanesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
-  Are coloratura nationala, fiind preocupat de formarea poporului si a limbii romane;
-  Incearca recunoasterea romanilor ca natiune in Transilvania;
-  Reprezinta o ampla miscare de afirmare nationala;
-  Nu rupe legatura cu traditia umanista ca tarile occidentale.
Directii fundamentale de actiune pe care si le propune aceasta miscare, sunt urmatoarele:
-  Directie socio-culturala. Aceasta este in stransa legatura cu motorul miscarii iluministe europene, aceea de emancipare a oamenilor prin cultura si educatie. Cu aceasta ocazie, are loc dezvoltarea si organizarea invatamantului in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli. Este momentul primelor manuale scolare tiparite, a cartilor de popularizare stiintifica, a calendarelor si cartilor populare.
-  Directie erudita. Cuprindem aici numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.

Fisiere in arhiva (1):

 Scoala Ardeleana - reper al culturii romanesti moderne.docx

Bibliografie

1. Ioan Chindris, Cultura si societate in contextul Scolii Ardelene,Cluj-Napoca, 2001.
2. Ioan Chindris, Vocatia crestina a Scolii Ardelene, in vol. Nationalismul modern, Cluj-Napoca, 1996.
3. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Editura Galaxia Gutenberg, 2010
4. Georgescu, Vlad, Ideile politice si iluminismul in Principatele Romane 1750-1831, Bucuresti, 1972. 
5. Lungu, Ioan, Scoala Ardeleana. Miscarea ideological nationala iluminista, Bucuresti, 1978. 
6. Teodor, Pompiliu, Sub semnul luminilor: Samuil Micu, Cluj, Presa Universitara Clujeana, 2000.
7. Gheorghe Craciun, Istoria didactica a literaturii Romane, Editura Cartier, 1997.