Schimbări Climatice

. Consideratii introductive

Schimbarile climatice reprezinta una dintre cele mai mari amenintari asupra mediului, cadrului social si economic. Incalzirea sistemului climatic este fara echivoc, spune Grupul interguvernamental de experti privind schimbarile climatice (IPCC). Observatiile indica cresteri ale temperaturilor medii globale ale apei si ale oceanului, o topire extinsa a zapezii si ghetii si cresterea globala medie a nivelului marii. Este foarte probabil ca, in mare parte, incalzirea sa poata fi pusa pe seama emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din activitati umane.

In decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8?C in general si cu aproximativ 1?C in Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numara printre cei 12 ani cu cea mai mare caldura inregistrata instrumental la suprafata globului (din 1850). Fara o actiune globala de limitare a emisiilor, IPCC se asteapta ca temperaturile globale sa mai creasca cu 1,8 pana la 4,0?C pana in 2100. Aceasta inseamna ca cresterea temperaturii incepand cu perioada preindustriala ar fi peste 2?C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil sa aiba loc schimbari ireversibile si posibil catastrofice .

Impacturile schimbarilor climatice sunt deja observate si sunt prevazute a deveni mai pronuntate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de caldura, perioadele de seceta si de inundatii sunt preconizate a deveni mai frecvente si mai intense. In Europa, cele mai mari cresteri de temperatura se produc in sudul Europei si in regiunea arctica. Precipitatiile scad in sudul Europei si cresc in nord/nord-vest. Aceasta determina impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sanatatii umane si a resurselor de apa. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul si constructiile vor suporta in mare parte consecinte daunatoare.

Previziunile pentru anul 2100 indica faptul ca in Europa temperaturile vor inregistra cresteri intre 2 si 6,3 ?C peste nivelul anilor 1990. Se asteapta ca nivelul marii sa creasca, iar evenimentele meteorologice extreme sa aiba o frecventa si o intensitate mai ridicata. Chiar daca emisiile de gaze cu efect de sera s-ar opri astazi, aceste modificari ar continua de-a lungul mai multor decade, iar in cazul nivelului marii, de-a lungul mai multor secole. Acest fapt se datoreaza structurii istorice a gazelor din atmosfera si decalajelor temporale din raspunsul sistemelor climatice si oceanice la modificarile survenite in concentratia atmosferica a gazelor .

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene a confirmat de curand obiectivul indicativ al UE de crestere a temperaturii globale cu maxim 2 ?C peste nivelurile preindustriale in scopul evitarii consecintelor negative grave ale schimbarilor climatice. Indeplinirea unui asemenea obiectiv va necesita o reducere substantiala a emisiilor globale de gaze cu efect de sera superioare nivelurilor deja convenite in cadrul Protocolului de la Kyoto. Se manifesta, de asemenea, o recunoastere crescanda a necesitatii de adaptare a Europei la efectele schimbarilor climatice ce vor interveni in mod inevitabil.

- Protocolul de la Kyoto,

- Raportul Consiliul European pentru Protectia Mediului inconjurator, 14 septembrie 1967

- Rezolutia Consiliului Europei, 8 martie 1968

- Raportul Grupului de Experti Interguvernamentali asupra Evolutiei Climatului din februarie 2007

- Lutjeharms, J., Expedition EREBUS - 1993

- MURESANU, C., "Schimbari climatice abrupte si factorii generatori", Ed. XXX, Cluj, 2005

- DUTU, M. "Proiectul Kyoto: unde suntem, ce trebuie sa facem", articol, Revista 22

Reviste si ziare :

- Revista Nature

- Revista 22

- EEA Briefing

- Liberation

- Le Monde, 16 August 2006

- San Francisco Chronicle

- Le Figaro