Infractiunea de retinere sau distrugere de inscrisuri preavazuta de art. 347 din Noul Cod Penal face parte din titlul VII, respectiv Crime si delicte contra infaptuirii justitiei.
Alaturi de infractiunea preavazuta de art. 347 din Noul Cod Penal, in titlul VII, mai sunt incluse si denuntarea calomioasa, marturia mincinoasa, favorizarea infractorului, tortura, evadarea, etc.
Ratiunea incriminarii acestor fapte rezida in necesitatea de a ocroti prin mijloace de drept penal activitatea de infaptuire a justitiei, activitatea care este un atribut al puterii judecatoresti, putere independenta si separata de puterea legislativa si executiva. Prin justitie in sens restranse intelege activitatea jurisdictionala infaptuita de instantele judecatoresti. In raport cu legea penala notiunea are insa un sens mai larg, incluzand in afara activitatii de jurisdictie infaptuite de instantele judecatoresti si activitatea unor organe care, desi nu sunt instante judecatoresti au atributii de jurisdictie (Curtea de Conturi), ca si activitateta organelor care concura la infaptuirea justitiei (organele de urmarire penala, organele de executare a hotararilor judecatoresti si a masurilor judiciare). Infaptuirea justitiei este o cerinta esentiala a statului de drept urmarindu-se prin aceasta respectaea garantiilor juridice, in principal a drepturilor constitutionale.
Noul Cod Penal face o incadrare juridical specifica pentru aceasta fapta la art. 347, aceasta fiind astfel: retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de urmarire penal, de o instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat unuia dintre organelle sus aratate sa ajunga la acestea, cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cause, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la trei anis au cu zile amenda. Obiectul juridic special: Relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei care implica respectarea masurilor referitoare la protejarea, pastrarea si circulatia documentelor emise de organelle judiciare sau de organele de jurisdictie, precum si punerea la dispozitia autoritatilor judiciare a acestor inscrisuri.
Il formeaza relatiile sociale pentru a caror normala evolutie trebuie sa existe o circulatie corespunzatoare a inscrisurilor necesare rezolvarii cauzelor de catre organele judiciare.
Obiectul material: Inscrisurile la care face referire tectul de lege.
Acesta este intotdeauna un inscris care poate fi emis de catre o autoritate judiciara, sau poate fi un alt inscris oficial sau sub semnatura privata, sau orice alt inscris care este emis ori apartine oricarei persoane fizice sau juridice.
Subiectul activ: Orice persoana fizica cu capacitate penala care savarseste fapta. (persoanele juridice cu exceptia statului, a autoritatilor publice raspund penal pentru aceste delicte). Participatia penala este posibila sub toate formele sale.
Subiectul pasiv: Subiectul ...
1. Codul penal roman
2. V. Dongoroz, S Kahane, Oancea, I. Fodor, N. TIiescu, C, Bulai, R. Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, voI. ill, partea speciala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1971
3. I. Oancea, Drept penal, partea generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1976
4. M. Basarab, Drept penal, partea generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
5. G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, voI. III, parte speciala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1992
6. C. Mitrache, Drept penal roman, partea generala, Casa de editura si
presa Sansa SRL, Bucuresti. 1994
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
