Republica Moldova versus Republica Moldoveneasca Nistreana

Cuprins referat Cum descarc?

1. Inceputul procesului de edificare a statalitatii in Republica Moldova si ,,Republica Moldoveneasca Nistreana"........................pag.3
2. ,,Gradul" de suveranitate a Republicii Moldova si a ,,Republicii Moldovenesti Nistrene".pag.5
3. Teritoriul si frontierele.pag.6
4. Poporul.pag.6
5. Reprezentarea vointei poporului.pag.7
6. Competentele exclusive ale statului.pag.8
7. Statutul international.pag.13
Concluzii .pag.15
Bibliografie.pag.16


Extras din referat Cum descarc?

1. Inceputul procesului de edificare a statalitatii in Republica Moldova si ,,Republica Moldoveneasca Nistreana"
Republica Moldova a aparut pe harta lumii ca un nou stat in urma dezmembrarii Uniunii Sovietice in 1991, eveniment ce a facut posibila proclamarea independentei RM, la 27 august aceluiasi an. Lipsa traditiei politice de statalitate, criza de identitate si divizarea populatiei in dependenta de atitudinea fata de statalitatea si suveranitatea RM, de necesitatea si legitimitatea lor, precum si de viziunile diverse asupra politicii, care trebuia sa fie promovata de puterea centrala, au constituit baza subreda pe care s-a edificat statul RM. Noul stat era foarte sensibil la orice atentat la atributele suverane ale puterii centrale, venite din interior si exterior si intruchipate, in mare parte, in fenomenul separatismului, care a marcat istoricul RM, incepand din perioada activizarii luptei fortelor nationale si democratice din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM) pentru independenta fata de URSS.
,,Republica Moldoveneasca Nistreana" este rezultatul miscarii separatiste din regiunea de est a RM, miscarii ce a luat nastere concomitent si ca protest fata de procesul de emancipare a RSSM, de la sfarsitul anilor '80, care se preconiza sa duca la separarea ulterioara de Uniunea Sovietica. Liderii separatisti se pronuntau pentru pastrarea URSS si intrarea Transnistriei in componenta Uniunii reformate ca membru autonom sau independent de Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM). Exprimand interesele centrului unional si a fortelor conservatoare, miscarea de la Tiraspol a reusit sa se ,,autodetermine" concomitent cu cea de la Chisinau, prin aceasta demonstrandu-se scopul real al ,,independentei" Transnistriei, cel de a opri secesiunea Moldovei din Uniunea Sovietica. 
Astfel, la 2 septembrie 1990, a fost proclamata ,,Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana" (,,RSSMT"), iar la 25 noiembrie 1990, a fost ales ,,prin vot universal Sovietului Suprem al RSSMT". Drept moment important pentru consolidarea statalitatii ,,RMN" este considerata ziua de 1 decembrie 1991, cand ,,populatia Transnistriei si-a ales presedintele si s-a pronuntat in cadrul unui referendum pentru existenta statului transnistrean independent" in numar de 98% din cei 78% de participanti la referendumul dat, conform datelor ,,oficiale" tiraspolene. 
Separatistii au incercat sa demonstreze existenta unui drept obiectiv pentru crearea in Transnistria a unei republici suverane, invocand specificul etnic si istoric al regiunii care ar prezenta pamant rusesc stramosesc care nu a fost niciodata in componenta unui stat romanesc. Componenta etnica si dominatia politica asupra Transnistriei, pana in perioada contemporana, nu pot fi apreciate univoc in baza surselor existente. Totodata, chestiunea data a fost si ramane extrem de politizata. In dependenta de faptul cum sunt apreciate evenimentele din anii 1812 si 1940 din istoria Basarabiei , ca eliberare sau ocupare din partea Rusiei si URSS, se accepta sau se resping argumentele separatistilor.
Liderii separatisti au accentuat cateva momente istorice, care ar demonstra, dupa parerea lor, dreptul legal al Transnistriei de a se declara stat suveran:
1) 12 octombrie 1924, cand a fost formata Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) in componenta RSS Ucrainene. Sa mentionam ca scopul real, pentru care a fost creata republica aceasta, era expansiunea puterii sovietice asupra Basarabiei (pierdute de Rusia in 1918 in favoarea Romaniei) si Romaniei. Pe hartile politice sovietice din acea perioada Basarabia era prezentata ca parte componenta a RASSM, insa doar la 2 august 1940, prin decizia lui Stalin, a fost formata RSSM care a inclus cinci raioane din RASSM si o parte din Basarabia, sudul Basasrabiei si Nordul Bucovinei fiind transferate in componenta RSSU. In calitate de republica unionala, RSSM avea dreptul formal la secesiune din federatia sovietica, pe cand republica autonoma nu dispunea de acest drept. 
2) 2 septembrie 1990, cand a fost autoproclamata ,,RSSMT". Momentul acesta este prezentat ca demonstratie a vointei poporului si a realizarii dreptului istoric, ambele constatari fiind pur declarative. 
3) 27 august 1991, cand prin Declaratia de Independenta a Republicii Moldova au fost declarate nule Pactul Ribbentrop-Molotov (din 23 august 1939) si actul din 28 iunie 1940 - ocuparea Basarabiei de Uniunea Sovietica. In acest mod, dupa parerea separatistilor, noua administratie de la Chisinau a recunoscut ca fiind legala doar situatia politica anterioara ocuparii sovietice, adica Basarabia in componenta Romaniei si Transnistria in calitate de RASSM. Din punct de vedere juridic, insa, Basarabia era considerata parte a URSS conform Tratatului de Pace de la Paris (februarie 1947), semnat intre Romania si statele-invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial. Astfel, abrogarea actelor din 1939 si 1940 nu are vre-un efect juridic asupra calitatii RM de succesor al RSSM incluzand regiunea transnistreana. Sa accentuam si faptul ca deja la 23 iunie 1990 Parlamentul a proclamata suveranitatea RSSM ca stat unitar si indivizibil, deci in hotarele stabilite. Este important ca in componenta Parlamentului care a votat Declaratia privind suveranitatea RSSM intrau si 64 deputati din stanga Nistrului, astfel ca pretentiile privind suveranitate pentru Transnistria au venit cu intarziere si in contradictie cu propriile lor decizii. Ulterior, Tiraspolul a incercat sa anticipeze evenimentele de la Chisinau, organizand, spre exemplu, alegerile ,,presedintelui" cu o saptamana inaintea celor din RM (8 decembrie 1991).
Drept argumente, care veneau sa demonstreze necesitatea obtinerii independentei pentru regiunea transnsitreana, liderii miscarii separatiste au prezentat specificul etnic al populatiei transnistrene, care ar constitui un popor transnistrean ce are dreptul la autodeterminare, si politica de discriminare a puterii de la Chisinau fata de minoritatea rusa. In primul rand, la recensamantul unional din 1989 (cu un an inainte de proclamarea ,,RSSMT"), nimeni in Transnistria nu s-a autodefinit in calitate de ,,transnistrean", din contra, 40% din populatia regiunii s-au numit moldoveni. Este cert faptul ca moldovenii transnistreni se deosebeau de cei basarabeni printr-un nivel mai avansat de rusificare, de aici si respingerea mai transanta a manifestarilor pro-romane ce aveau loc la Chisinau, vazute ca un pericol serios pentru pozitia prioritara in societate a rusilor si rusolingvilor, in general. Totodata, politica oficiala in RM fata de minoritatile etnice se deosebea prin toleranta, uneori, excesiva, mai ales in comparatie cu situatia din alte republici sovietice. 
In concluzie, putem afirma ca crearea ,,RMN" a fost un act ilegal, din punct de vedere juridic, dar si din considerente istorice si etnice, regiunea transnistreana neavand drept la autodeterminare. Metodele violente aplicate de fortele separatiste pentru a pune bazele ,,statalitatii" Transnistriei vin doar sa confirme concluzia data.
Evenimentele din 1990-1991 au pus inceputul confruntarilor dintre Chisinau1 si Tiraspol2, pe de-o parte, si Chisinau si Moscova, pe de alta parte. Punctul culminant l-au reprezentat actiunile militare din martie-iulie 1992, incepute chiar in ziua in care RM primea recunoasterea oficiala ca membru nou al ONU (2 martie 1992). 
Prin urmare, separatistii si-au consolidat bazele pseudo-statului, asupra caruia Chisinaul a pierdut orice control. Acordul Cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, semnat la 21 iulie 1992, intre presedintii Republicii Moldova si Federatiei Ruse, punand punct la faza militara, a deschis o noua faza - cea de existenta, de fapt a doua state intr-un singur stat unitar, de jure, si de implicare legalizata a Moscovei in politica interna a RM. 
Dupa incheierea conflictului militar din 1992, cerintele liderilor separatisti s-au radicalizat, astfel ca ei nu vor accepta in continuare nimic mai putin decat o confederatie, subliniind necesitatea pastrarii ,,RMN" in calitate de stat independent, care poate fi legat cu RM doar prin colaborarea in baza acordurilor bilaterale cu scopul realizarii unor interese comune. Aceasta formula a fost transpusa in notiunea de ,,stat comun", introdusa in procesul negocierilor prin Memorandumul privind principiile normalizarii relatiilor intre Republica Moldova si Transnistria (8 mai 1997), si interpretata in mod diferit de Chisinau si Tiraspol. Acest model este vazut drept o formula convenabila de legalizare a participarii ,,RMN" in ,,procesele integrationiste globale" si ca o varianta de lichidare a sursei de tensiune si amenintari pentru securitatea europeana, precum si o solutionare a problemelor de care este preocupata comunitatea internationala in cazul conflictului transnistrean: respectarea principiului inviolabilitatii hotarelor si a drepturilor omului. Argumentul principal al liderilor transnistreni in favoarea formulei de confederatie este ca ,,RMN" si-a demonstrat viabilitatea si capacitatea de a-si apara ,,statalitatea" pe parcursul existentei sale de facto.


Fisiere in arhiva (1):

  • Republica Moldova versus Republica Moldoveneasca Nistreana.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Dictionar Enciclopedic Ilustrativ. Chisinau, 2009.
2.Munteanu I. Dezvoltari regionale in republica Moldova. Chisinau, 2000.
3.Flux, 14 noiembrie 2001, An.V, nr.111(832).
4.Flux, 13 noiembrie, 2001, An.V, nr.110(831).
5. Garaz M. Evaluarea juridica conform normelor dreptului international a procesului de mentinere a pacii in conflictul transnistrean // Aspecte ale conflictului transnistrean. Chisinau, 2001.
6. Pridnestrovskoe uregulirovanie. Osnovnye dokumenty. Kiev, 2000.
7. Gheorghita M. Organele speciale si militare ale Republicii Moldova m apararea intereselor de stat si puterii constitutionale // Conflictul din Transnistria: adevarul asa cum a fost el. Chisinau, 2013.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!