Relatiile Dintre Parinti si Copii in Dreptul Roman

Cuprins referat Cum descarc?

Cap I. : Generalitati privind familia romana . 3
~1.1 - Terminologie . 3
~1.2 - Evolutia conceptului . 3
Cap. II.: Patria potestas. Sui juris. Alieni juris . 4
Cap. III.: Izvoarele puterii parintesti . 7
~3.1 - Casatoria . 7
~3.2 - Adoptiunea . 8
~3.3 - Adrogatiunea . 9
~3.4 - Legitimarea . 11
Cap. IV.: Caracterele originare ale puterii parintesti . 12
Cap. V.: Transformarile puterii parintesti . 13
~5.1 - Peculiile fiilor de familie . 14
Cap. VI.: Stingerea puterii parintesti . 15


Extras din referat Cum descarc?

Cap. I ~ Generalitati privind Familia romana ~
1.1 ~ Terminologie ~
Cuvantul "familia" are in dreptul roman mai multe sensuri. Intr-un prim sens, identic cu termenul modern de familie, desemneaza un grup de rude; intr-un alt sens , propriu numai dreptului roman, desemneaza persoanele si bunurile supuse puterii lui pater familias. 
Potrivit jurisconsultului Ulpian, pater autem familias appelatur qui in domo dominium habet (se numeste sef al familiei cel care detine puterea in casa). Notiunea de putere are o semnificatie aparte in acest context, caci reprezinta conceptul prin care institutia familiei romane se distinge fundamental de ceea ce indeobste se intelege prin familie, ca forma de comunitate umana. In vechiul drept roman familia a insemnat pentru romani mult mai mult decat o simpla grupare de indivizi uniti prin legaturi de sange; pentru ei a fost in primul rand o forma de manifestare a unei puteri cu un continut cvasi-mistic, care le-a guvernat viata si legile: proprietatea. Familia patriarhala romana, ca forma de comunitate umana proprie societatii gentilice aflata in faza descompunerii sale, era centrata pe figura pater familias, care isi exercita o putere discretionara asupra bunurilor si asupra unor persoane, cum erau sotia sa, copiii si nepotii din fii. Aceasta explica si evolutia sensurilor pe care le-a cunoscut notiunea de familia, care a avut la romani succesiv 3 acceptiuni distincte. La origine, prin familia se intelegea totalitatea sclavilor aflati in proprietatea cuiva. Ulterior, a desemnat un grup de persoane aflate sub aceeasi putere, pentru ca in cele din urma, sa semnifice totalitatea bunurilor si persoanelor aflate in puterea unui pater familias. 
1.2 ~ Evolutia conceptului ~
Fondarea statului a adus cu sine consacrarea si in plan juridic a acestei puteri care, astfel s-a consolidat. In ansamblul institutiilor juridice romane, familia ocupa insa un loc aparte prin stabilitatea sa in timp. Desigur ca si aceasta a suferit in mod obiectiv efectele transormarilor care s-au produs in societate pe plan economic si social, dar spre deosebire de alte institutii ale epocii vechi, si-a pastrat aproape intacte trasaturile fundamentale pana tarziu, catre sfarsitul Republicii. De aceea, data fiind importanta familiei in functionarea mecanismelor societatii romane nu este hazardat sa afirmam ca familia romana a constituit un factor major de stabilitate pentru societatea romana in ansamblul ei.
In epoca fondarii statului, pater familias exercita asupra persoanelor si bunurilor o putere unitara, desemnata prin cuvantul manus. Sensul originar al acestui termen, care avea in acea epoca sensul de proprietate vazuta ca o putere atat asupra bunurilor cat si asupra persoanelor, demonstreaza faptul ca romanii nu faceau distinctia intre familia-proprietate si familia-forma de comunitate umana. In temeiul acesteia, pater familias nu era doar titularul intregului patrimoniu familial, dar si judecator al celor supusi lui si unicul preot al cultului familial. Aceasta putere era nelimitata, mergand pana la dreptul de viata si de moarte asupra persoanelor aflate sub imperiul ei, si se justifica prin considerente de ordin material. In conditiile economiei primitive romane efortul necesar asigurarii subzistentei familiei impunea actiunea concertata a membrilor acesteia sub o conducere autoritara, orice abatere de la disciplina muncii familiale fiind de natura a produce grave consecinte. Schimbarile produse in planul raporturilor sociale si evolutia dreptului au facut ca, in timp, aceasta putere unitara a lui pater familias sa se scindeze in mai multe puteri, ce desemnau prerogative distincte: manus, patria potestas, dominica potestas, dominium si mancipium. Din acest moment intelesul cuvantului manus s-a restrans, semnificand numai puterea barbatului asupra femeii maritate; patria potestas reprezinta puterea asupra descendentilor, dominica potestas era puterea asupra sclavilor, dominium reprezenta puterea asupra altor bunuri decat sclavii, iar in fine, mancipium desemna puterea asupra fiului de familie cumparat de tatal sau pe o anumita perioada de timp .
Cap. II: ~ Patria potestas. Sui juris. Alieni juris ~
Familia, solid organizata si constituind prima celula a edificiului nostru social, n-a existat intotdeauana asa cum ni se infatiseaza astazi. Casatoria monogama, rangul ce-l ocupa sotia in familie, procrearea copiilor legitimi, stabilirea legaturilor de rudenie etc sunt produsele unor conceptiuni noi, inlocuind altele primitive si barbare, care la randul lor constituisera un progres fata de starea neorganizata a omului din primele timpuri. Intradevar isoria civilizatiunii romane a cunoscut o faza in care nu se inchegase inca notiunea familiei. Intocmai ca unele triburi salbatice din zilele noastre, in acea epoca arhaica impreunarile se faceau la intamplare. Copilul nascut astfel nu era unit prin nici o legatura de tatal sau de mama sa , ci era privit ca copilul intregului trib. Se pare ca mai tarziu apare familia matriarhala, bazata pe rudenia in linie feminina. Copilul este legat in mod vizibil de mama prin faptul concret al nasterii. Leagturile de rudenie se stabilesc unilateral intre dansul si rudele materne. In fruntea familiei sta mama sau bunica, iar seful familiei, protectorul natural al copilului, este fratele mamei sau al bunicii. Mai tarziu apare familia patriarhala, tipul comun al civilizatiilor antice, intemeiata pe autoritatea tatalui. Capul familiei este parintele, sau ascendentul cel mai in varsta din neamul sau. Acest sef ocroteste pe membrii familiei, dar are asupra lor o putere fara margini. Rudenia se leaga intre copil si rudele tatalui, caci mama, iesind prin casatorie din familia ei de bastina, rupe viitoarele raporturi de rudenie ce s-ar putea stabili intre aceasta si copilul care se va naste. In sfarsit , la capatul evolutiei gasim familia moderna, echilibrata, in mod armonios, creind legaturi de rudenie intre copil si rudele ambilor parinti , stabilind o judicioasa repartitie de roluri intre sot si sotie din punctul de vedere al casatoriei si al conducerii familiei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Relatiile Dintre Parinti si Copii in Dreptul Roman.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Ciuca,Valerius M., Lectii de drept roman, Vol. I, Iasi, Editura Polirom, 1998;
2. Gidro Romulus, Gidro Aurelia, Nistor Vasile, Roma- cetatea si destinul ei juridic ,Bucuresti, Editura Galaxia Gutenberg, 2009;
3. Hanga, Vladimir, Tratat de drept privat roman, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1970;
4. Oancea, Dan, Introducere in Dreptul Roman, Bucuresti, Ed. C.H. Beck, 2009;
5. Sambrian, Teodor, Principii, institutii si texte celebre in dreptul roman, Bucuresti, Editura Sansa, 1994;
6. Stoicescu, Constantin, Curs elementar de drept roman, Bucuresti, Editura Curierul Judiciar, 1923;


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!