Regulile aplicabilitatii dreptului UE in raport cu dreptul intern al statelor membre

Cuprins referat Cum descarc?

INTRODUCERE.3
CAPITOLUL 1 Aplicarea imediata a dreptului comunitar 
1.1 Principiul aplicarii imediate a dreptului european.3
CAPITOLUL 2 Aplicabilitatea directa a dreptului comunitar si efectul direct
2.1 Principiul efectului direct al dreptului european.6
CAPITOLUL 3 Aplicarea prioritara a dreptului comunitar 
3.1 Principiul prioritatii dreptului comunitar.13
3.2 Importanta si implicatiile principiului.15
3.3 Aplicarea principiului in statele membre ale UE.17
BIBLIOGRAFIE.22


Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Comunitatea Europeana a instituit o ordine de drept autonoma, care este expresia unei constiinte deosebite a valorilor, impregnate de o comunitate legislativa europeana. Relatia dintre dreptul comunitar european si dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene este dat de principiile fundamentale ale dreptului comunitar initiate si formulate in hotararile Curtii de Justitie de la Luxemburg (C.J.C.E.) si regasite ulterior in tratate. 
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) a subliniat, din vremea jurisdictiei sale anterioare, autonomia ordinii de drept comunitare. Principiul inseamna ca dreptul comunitar decurge din propriile sale surse juridice si se desprinde - odata cu concretizarea crescanda a notiunilor si principiilor sale de baza - atat de elementele lui fundamentale de drept international, cat si de ancorarea sa istorica in concepte de drept ale statelor membre. Autonomia rezulta, in primul rand, din principiile de structura si constitutive, specific comunitare, ale autoritatii nemijlocite si ale prioritatii dreptului comunitar. 
1. Aplicarea imediata a dreptului comunitar 
1.1 Principiul aplicarii imediate a dreptului european 
Putem spune ca efectul acestui principiu este ca tratatele se aplica in dreptul intern al statelor fara nici o transformare sau receptare, ele avand forta de lege in ordinea juridica a statelor comunitatii. Dreptul comunitar se caracterizeaza deci printr-o aplicare imediata in ordinea juridica a statelor membre insa in calitatea sa de drept comunitar, si nu de drept devenit, prin includere, national. Acest efect imediat a fost recunoscut, prin jurisprudenta, de catre Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, intregului bloc comunitar de legalitate: drept primar, drept derivat (decizii, directive, in legatura cu care s-a stabilit simpla competenta de executare a statelor membre, iar nu de admitere in ordinea interna), drept rezultat din acordurile externe ale Comunitatilor. In aceste conditii, efectul imediat este afirmat, in primul rand, in cazul tratatelor institutive, oricare ar fi fost conditiile in care statele membre initiale le-au ratificat, respectiv in care noile candidate au aderat la ele. De altfel e stabilit in mod concret, de catre Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene ca tratatele trebuie aplicate in calitate de drept comunitar, interzicand transformarea sau receptarea in dreptul intern. Acest principiu se aplica in consecinta, la tot ce emana de la dreptul comunitar respectiv inafara tratatelor si textelor ce modifica aceste tratate, in cazul regulamentelor nefiind necesare masuri de receptare, directivelor care de fapt stabilesc o diferenta intre receptarea lor si transpunerea acestora, dispozitiilor ce se aplica imediat atat asupra statelor membre cat si asupra particularilor si nu in ultimul rand acordurilor internationale ale Uniunii Europene ce leaga statele membre fara a exista o influenta asupra efectelor acordurilor din partea exclusiva a statelor membre. 
Analiza aplicabilitatii imediate implica studiul raportului dintre doua sisteme de drept. Relatiile existente intre dreptul international public si dreptul intern, conform conceptiilor doctrinare in materie, presupun imbratisarea fie a teoriei dualiste, fie a teoriei moniste in domeniu. Astfel, teoria dualista, avand ca adepti pe italieni (D. Anzilotti) si germani (H. Triepel), propune urmatoarea conceptie: ordinea juridica internationala si cea traditionala sunt independente, separate, care coexista paralel. Asadar, un tratat international are efect si in ordinea juridica interna, numai daca este ratificat; are loc o ,,nationalizare" a tratatului, el fiind aplicat in calitate de drept intern. Nu exista, conform acestei teorii, un raport de subordonare intre cele doua sisteme. Teoriile moniste, pe de alta parte, considera ca norma de drept intern se afla in aceeasi sfera cu cea internationala, existand un raport de supra/subordonare, in functie de varianta adoptata. O prima varianta este aceea in care se promoveaza aplicarea imediata a dreptului international public in dreptul intern. Adeptul cel mai cunoscut al acestei conceptii este Hans Kelsen, reprezentant al scolii de la Viena. Se afirma, in cadrul acestei doctrine, ca norma internationala este imediat aplicata, in calitate de norma internationala, fara a fi necesara nationalizarea ei. Cealalta varianta a teoriei moniste consacra prioritate dreptului intern asupra dreptului international. Adeptii acesteia pornesc de la conceptiile filozofice ale lui Hegel (Scoala de la Bonn, sec. XX). Datorita independentei si suveranitatii depline a statelor, raporturile dintre ele sunt esentialmente raporturi de forta; astfel, dreptul international public reprezinta numai o proiectare a unor norme din dreptul intern. 
In ceea ce priveste raportul dintre dreptul european si dreptul intern al statelor membre, trebuie spus faptul ca tratatele institutive consacra monismul si impun respectarea sa de catre statele membre.1 Aceasta deoarece sistemul comunitar nu poate functiona decat in cadrul teoriei monismului, singurul principiu compatibil cu idea unui sistem de integrare. ___________________________________________________________
1 Augustin Fuerea - ,,Drept comunitar european. Partea general", Editura Allbeck, Bucuresti, 2004, p. 154 si urm. 
La nivelul Uniunii Europene a fost preferat principiul monist, deoarece cealalta solutie ar fi afectat abordarea comunitara a integrarii europene, ajungandu-se la situatia ca dreptul comunitar sa aiba forta juridica diferita de la o tara la alta, in functie de instrumentul juridic concret (lege, act administrativ, etc) prin care a fost receptat in dreptul intern. 
Consacrat implicit in tratatele comunitare2, principiul monist a fost recunoscut jurisprudential de Curtea Europeana de Justitie, in deja celebra Decizie 6/64 Costa c/ Enel: ,,instituind o Comunitate pe durata nelimitata, cu atributii proprii si capacitate juridica proprie, statele si-au limitat, in domenii restranse, drepturile lor suverane si au creat astfel un corp de norme juridice aplicabile lor si resortisantilor lor"3, iar ,,dreptul comunitar face parte integranta din ordinea juridica aplicabila pe teritoriul fiecarui stat membru". 
Impunerea principiului monist nu a fost insa facila la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Daca state traditional moniste, cum ar fi Franta, au dispozitii constitutionale care exclud fara echivoc principiul dualist, altele, cum ar fi Italia si Germania, au inregistrat dificultati de aliniere. 
Astfel, Curtea Europeana de Justitie a fost obligata sa precizeze in deciziile sale, cu referire speciala la Italia, ca receptarea tratatelor institutive in ordinea juridica interna prin norme nationale nu transforma normele de drept comunitar in norme de drept intern, ci raman aplicabile ca atare, si, in alta cauza, ca este interzisa preluarea continutului normativ al regulamentelor in norme juridice interne, menite ,,sa puna in executare" regulamentul, insa care, in fapt, modificau data de intrare in vigoare a acestuia.
In concluzie, dreptul comunitar este direct aplicabil in ordinea juridica a statelor membre imediat ce a fost adoptat, mai precis publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. El isi pastreaza insa caracterul de drept comunitar fata de normele juridice interne, nationale, si va fi aplicat ca atare de administratie si justitie. Aceasta observatie este necesara in vederea explicarii, ulterior, a suprematiei dreptului comunitar fata de dreptul intern.


Fisiere in arhiva (1):

  • Regulile aplicabilitatii dreptului UE in raport cu dreptul intern al statelor membre.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Augustin Fuerea, Dreptul Uniunii Europene-principii, actiuni, libertati-, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016,
2. European Union Law-Catherine Barnard, Steve Peers, Oxford University Press, 2014;
3. Gabriel Liviu Ispas, Uniunea Europeana. Evolutie, institutii, mecanisme, Editura Universul Juridic, 2011;
4. Gyula Fabian, Drept intitutional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, 2012; 
5. Camelia Stoica, Dreptul Uniunii Europene.Libertati Fundamentale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009; 
6. Lazar, Carmen, Dreptul Uniunii Europene, Ed. EFES, Cluj-Napoca, 2004;
7. Andresan-Grigoriu, Beatrice; Stefan, Tudorel, Tratatele Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2010;
8. Voicu, Marin, Introducere in drept european, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007; 
9. Augustin Fuerea - Drept comunitar european. Partea generala, Editura Allbeck, Bucuresti, 2004; 
10. Tratatul C.E.E.
11. James A. Caporaso, The European Union: dillemas of regional integration, Wesview Press, Colorado-Oxford, 2000; 
12. T. C. Hartley, The foundations of European Community Law - an introduction to the Constitutional and Administrative Law of the European Community, fourth edition, Oxford University Press, 1998; 
13. Pinteala Gheorghe, Tent Constantin, Sima Pinteala Andrada Georgiana, Drept Comunitar - Curs pentru studenti, Timisoara, 2009; 
14. Cristina Ceban, Note de curs Dreptul Comunitar European, Chisinau, 2013; 
15. Resurse on-line:
http://europa.eu/eu-law/index_ro.htm 
http://europa.eu/eu-law/treaties/index_ro.htm 
http://europa.eu/eu-law/legislation/index_ro.htm 
http://europa.eu/eu-law/application-eu-law/index_ro.htm 
http://europa.eu/eu-law/case-law/index_ro.htm 
http://europa.eu/documentation/order-publications/databasessubject/index_ro.htm 
http://eur-lex.europa.eu/ro/tools/sitemap.htm


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!