Reglementarea relațiilor de familie în sec XIX

Extras din referat

,,Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii si fratii si surorile imi erau sanatosi si casa ne era indestulata...", ofteaza nostalgic Ion Creanga in ale sale Amintiri din copilarie. Familia devenise, in cursul timpului, centrul lumii, al istoriei, reperul constant in care se vor cauta mereu intelegerea si linistea sufleteasca. O istorie care se cladea in jurul familiei, al membrilor ei, o istorie plina de pasiune, de ura si dezastre, uneori, dar si de multe, foarte multe evenimente pline de farmec. Familii solide infruntand timpul, ridicandu-se din istorie.
Conceptul de familie apare in vocabularul timpurilor indepartate pe filiera latina, de la complexul termen famulus care, in prima faza, desemna sclavii apartinand cetateanului roman, iar, mai tarziu, s-a extins si asupra persoanelor aflate sub stapanirea lui, respectiv asupra descendentilor si sotiei acestuia.
In general, familia poate fi definita ca un grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de rudenie, casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii. In sens restrans, prin familie se intelege un grup format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia[1].
Ipostaza cea mai evidenta a familiei este aceea de cadru principal in care se desfasoara viata cotidiana, de univers privat organizat in jurul a trei tipuri de raporturi: intre soti, intre parinti si copii, intre frati. 
Familia constituia de asemenea obiectul reglementarilor laice si religioase precum si al discursului oficial. Conform Codului Calimah, o familie lua nastere "prin casatoreasca tocmeala, prin care doua persoane, partea barbateasca si partea femeiasca, arata cu un chip legiuit a lor vointa si hotarare de a vietui intr-o legiuita insotire, cu dragoste, cu frica lui Dumnezeu si cu cinste intru o tovarasie nedespartita, de a naste prunci, de a-i creste, a se ajuta intre ei dupa putinta la toate imprejurarile"[2].
1. Catalin Zamfir,Lazar Vlasceanu - Dictionar de sociologie ,Bucuresti. Ed.Babel
2. Codul Calimah Edit.Critica de A.Radulescu ,Bucuresti
Familia era rodul unei taine, ea era lasata de Dumnezeu pentru a asigura "odihna cea casnica, cresterea copiilor, moralul public si intr-un cuvant fericirea sociala"[3]. Considerata temeiul fundamental al oricarei societati civilizate, familia facea obiectul interesului instantelor legiuitoare atat laice cat si bisericesti, care prin reglementarile lor incercau sa-i supravegheze indeaproape evolutia, pregatindu-se sa intervina atunci cand apareau probleme. Functiile familiei, precis delimitate, erau: reproducerea (nasterea unui numar suficient de copii pentru a asigura perpetuarea societatii), socializarea copiilor (transmiterea catre acestia a modelelor dominante in societate), ingrijirea, protectia si sprijinul emotional (acordate in special copiilor, batranilor, persoanelor bolnave), conferirea unui status (prin intermediul relatiilor de rudenie si a altor relatii de grup) si, in final, reglementarea comportamentului sexual.

Fisiere in arhiva (1):

 Reglementarea Relatiilor de Familie  in Sec XIX.doc