Globalizarea economica poate fi definita, intr-un mod practic, ca o crestere mai rapida a activitatii economice dincolo de granitele statale decat cresterea activitatii in cadrul economiilor nationale. Acest termen de globalizare include de facto si instituirea unor legaturi de structura si de ritm intre economiile nationale si pietele internationale.
Fenomenul in sine nu este o noutate si perioadele incipiente ale globalizarii economice sunt adesea citate, cum ar fi intervalul cuprins intre a doua jumatate a secolului trecut si anii 1913-1914, cand raportul dintre importuri si PIB (globale) -indicatorul cel mai relevant-a atins niveluri ce nu au mai fost realizate pana tarziu, spre sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80.
Intr-o societate in plina schimbare, si nu numai din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere ideologic, globalizarea economica a cunoscut, ca fenomen de amploare, comentarii dintre cele mai diverse, concludent fiind punctul de vedere al economistului determinist Karl Marx, care descria procesul in termenii constiintei de clasa, abordare tipica modului de conceptie a operei sale:"Nevoia unei piete pentru produsele sale, in continua extindere, urmareste burghezia pe intreaga suprafata a globului [Industriile nationale] sunt inlocuite cu noi industrii care nu mai prelucreaza materiile prime autohtone, ci materii prime aduse din zonele cucerite si exploatate arbitrar; industrii ale caror produse sunt consumate nu numai in interior, dar si in orice colt al lumii "1
O chestiune centrala in analiza actuala a fenomenului este aceea daca noul val in comertul international, care a inceput la mijlocul anilor '80, reprezinta o etapa obisnuita a unei scheme ciclice, sau este ceva nou, diferit si mai consecvent in evolutia ascendenta decat cele de dinaintea sa.Observatori influenti ai fenomenului afirma ca acest "nou val" nu face nota distincta in relatiile cu cele anterioare.Profesorul american Paul Krugman, spre exemplu, afirma ca "importanta comertului international pentru economia actuala (a SUA-n.n.) nu este una fara precedent, sau nici macar neobisnuita dupa standarde istorice"2. Departamentul de Analiza si Cercetare Economica din cadrul OMC conchide:" Rata de crestere a raportului dintre comertul international si PIB global in decada 1984-1994 este descrisa nu atat ca o accelerare relativ la perioada '74-'84, ci mai degraba ca o intoarcere la trendul crescator al acestui raport, trend evident intre anii '50-'74 Procesul fundamental de integrare economica globala a fost intrerupt in perioada '74-'84, dupa care a revenit la cursul initial."3.
Problema principala a acestui demers analitic o reprezinta combaterea opiniei sau curentului general, conform caruia nimic esential nu s-a schimbat in cadrul economiei mondiale precum si argumentarea faptului ca noul val al globalizarii este diferit de cele precedente atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct de vedere calitativ4.
Un specialist in domeniu, profesorul Charles Oman5 prezinta contextul istoric al acestui fenomen al globalizarii economice incluzand problema centrala prezentata mai sus, in studiul sau "Cercetari asupra globalizarii si regionalizarii economice ". Profesorul Oman descrie aici trei valuri distincte ale globalizarii economice incepand cu ultima jumatate a secolului XIX. Asfel, primul val, care se intinde pe perioada anilor 1870-1914, include cele mai mari niveluri atinse de raportul intre importul si PIB-ul globale si este caracterizat de activitatea trusturilor financiare si de capital ca oligopoluri atat in interiorul tarilor celor mai puternic industrializate, cat si in afara lor. Anglia aflata in centrul acestui proces, importa bumbac din SUA, alimente si alte produse de baza, din multe alte tari, si exporta textile si alte produse manufacturate. Relatiile in care se inregistra avantajul comparativ erau constante si simplu de demonstrat. Al doilea val al globalizarii economice s-a desfasurat pe doua decade -1950-1970 si a implicat avantul economic al corporatiilor multinationale, care insa isi directionau investitiile directe in strainatate concentrandu-se in principal pe productie sau ansamblare, produsele avand ca destinatie piata tarii gazda. Tarile in curs de dezvoltare au ramas si in aceasta perioada furnizorii principali de materii prime si produse alimentare de baza, incepand insa sa exporte si textile si alte produse manufacturate care cereau un consum mare de munca.
Al treilea val al globalizarii economice a inceput la mijlocul anilor '80, dupa un deceniu de crestere lenta a comertului international si a investitiilor straine directe,
cauzata de doua crize ale petrolului, recesiunea globala indusa de extraordinara crestere a nivelului ratei dobanzii in SUA si de criza datoriei externe din tarile lumii a treia.
Aflat inca in plina desfasurare, acest al treilea val se prezinta la randul sau sub forma a trei niveluri distincte, constituindu-se ca adevarati stimuli ai globalizarii economice care il explica si il separa intr-un fel de celelalte valuri anterioare:
1.Triumful liberalismului economic. Pietele nationale s-au deschis in mod remarcabil competitiei in crestere, atat celei interne cat si celei externe, in anii '80 si '90. SUA au luat conducerea in ceea ce priveste eliminarea barierelor protectioniste, urmate de Anglia si, mai recent, de alte tari puternic industrializate.Cea mai dramatica schimbare (in planul eliminarii barierelor din calea liberalizarii comertului mondial) a venit insa din partea tarilor in curs de dezvoltare, precum si din partea tarilor foste sau actual comuniste, care au stabilit ca obiective ale reformei lor economice privatizarea, eliminarea treptata a barierelor din calea liberalizarii comertului si elaborarea unui program de masuri care sa faciliteze dezvoltarea investitiilor. Rezultatul acestei orientari diferite fata de anii precedenti este schimbarea radicala a cadrului politic si economic, abordarea globala a relatiilor comerciale, rezultat care nu poate sa duca decat la o consolidare a procesului de globalizare economica.
2.Revolutia tehnologica. Schimbarile care au aparut, in perioada postbelica, de natura tehnologica, au avut un mare impact asupra evolutiei ulterioare a fenomenului globalizarii economiei.
Inceputul il inregistram in anii '50, odata cu aparitia primelor computere ,dar adevarata explozie in plan comercial a tehnologiei de prelucare a informatiei care a afectat pozitiv comertul international si investitiile s-a remarcat incepand cu primii ani ai deceniului noua.Impactul acestor imbunatatiri continue ale tehnologiei de prelucrare a informatiei a fost resimtit mai mult sau mai putin intens in toate sectoarele economiei - agricultura, industrie, telecomunicatii, servicii financiare, transport, servicii medicale6.
Odata cu acest avant al importantei informatiei se urmareste intarirea legaturilor economice mai ales la nivel international, stimulandu-se cooperarea si cercetarea in domenii si sectoare diverse.
3.Internationalizarea sectorului intreprinderilor private. Rezultatele combinate
1. JAIME Serra - Reflections on Regionalism, Editura Carnegie Fundament for International Peace,1997, Washington DC
2. ROBERT E. Liton - Restarting fast track - Reducing the anxiety about trade agreement, IIE, 1998
JEFFREY J. Schott
3. BARRY Eychengreen - Transatlantic Economic Relations in the Post - Cold War Era, A council on foreign relation book, 1998.
4. BRUCE Stokes - Future Vision for US Trade Policy, Council on foreign relation, 1998.
5. FRED Bergsten - Memo one : "American trade leadership and the Global Economic System", 1996.
6. JEFFREY J. Schott - WTO 2000: Setting the course for World Trade, IIE, 1996.
7. KYLE Bagwell - The Simple Economics of Labor Standards and GATT, National Bureau of Economic Research Inc., 1996.
ROBERT W. Steiger
8. ERNEST H. Pregg - From Here to Free Trade , Essays in Post Uruguay Round Trade Strategy, Center for strategic and International Studies, Washington DC, 1998
9. NICOLAE SUTA - Comert international si politici comerciale contemporane, Editura Eficient, 1997, Bucuresti.
SULTANA SUTA - SELEJAN
DUMITRU MIRON
.
10. DUMITRU MIRON - Economia Integrarii Europene, Centrul editorial - poligrafic ASE, Bucuresti, 1998.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
