Dupa al doilea razboi mondial, lumea si mai ales Europa au stat parca suspendate intre o pace imposibila si un razboi improbabil. Astfel, in acest moment, lumea se afla intr-o stare conflictuala globala care ia forma unei paci ratate, printr-un razboi nedeclarat de un razboi civil al rasei umane, de un razboi intre sisteme social-politice, de o stare de pace prin teroare. Un razboi pe care il putem numi Razboi Rece. Razboiul Rece poate fi definit ca un conflict non-militar, deschis si limitat, care s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial si s-a incheiat in 1991, intre URSS si SUA, state cu ideologii si sisteme politice diametral opuse. Termenul de ,,Razboi Rece" a fost popularizat de catre ziaristul american Walter Lippmann si a intrat in limbajul uzual in 1947. Expresia ,,Razboi Rece" a fost consacrata de scriitorul spaniol Don Juan Manuel in secolul al XIV - lea, prin descrierea conflictului dintre crestinism si islamism. El vede deosebirea intre un razboi rece si unul fierbinte prin simplul fapt al modului in care acestea iau sfarsit. Doctrina Truman proclamata in martie 1947 sublinia vointa americana de a lupta impotriva amenintarii comuniste in Grecia si Turcia, dar in realitate era vorba de un legamant cu caracter general de a veni in ajutorul statelor care trebuiau sa faca fata puterii comuniste. Planul Marshall, anuntat in iunie 1947, a fost conceput pentru a furniza ajutor si pentru a reinvia astfel economiile de piata epuizate ale Europei. Prosperitatea economica era perceputa ca fiind cel mai eficient antidot impotriva atractivitatii comunismului. Razboiul Rece poate fi impartit in patru perioade principale. Primul Razboi Rece a durat din perioada ultimilor ani a lui Stalin si pana la moartea sa in 1953. Politica externa rusa in timpul acestor ani a fost de risc scazut sau contrara riscului. Urmeaza a doua perioada, una de pericol si confruntare, de la moartea lui Stalin pana la evidentul interval de destindere care incepe brusc in 1969. Un element esential in aceasta perioada a fost diplomatia riscanta practicata de Hrusciov, care era mult prea increzator in puterea crescanda a URSS. Urmeaza a treia perioada, una de destindere si de manifestare a dorintelor ambelor superputeri de a-si normaliza relatiile si a reduce riscul confruntarii. Aceasta perioada se incheie cu invazia sovietica in Afganistan din 1979, indiscutabil cea mai grava greseala pe care Moscova a facut-o in politica externa din timpul intregii perioade sovietice. In perioada a patra a avut loc o accelerare a cursei inarmarilor si o ridicare a temperaturii politice; aceasta perioada e cunoscuta ca al doilea razboi rece. Acest proces a fost stopat datorita viziunii inedite a lui Gorbaciov, care dorea o reevaluare fundamentala a politicii externe ruse precum si negocierea unui nou tip de relatii cu America. Astfel, Moscova nu va mai sprijini comunismul si miscarile de eliberare nationala din lume. In pofida acestui fapt, toate beneficiile rezultate au revenit Americii odata cu prabusirea URSS. In perioada primului razboi rece s-a inregistrat o adevarata cursa a inarmarilor, acest fapt ducand la divizarea Europei si, in cele din urma, la divizarea intregii lumi in doua tabere. Pe de o parte Uniunea Sovietica si de cealalta parte Statele Unite ale Americii. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Statele Unite au reprezentat puterea economica dominanta. De asemenea, pentru o scurta perioada, SUA se bucura de suprematie nucleara. Incepand cu anii `50, URSS-ul va face tot ce ii sta in putinta pentru a recupera decalajul survenit intre cele doua puteri si chiar va dori sa impinga SUA intru-un con de umbra. In 1961, aceasta teorie utopica a lui Hrusciov va iesi la iveala. El declara atunci ca pana in 1980 vor fi puse bazele societatii comuniste. De aici reiese astfel ca Hrusciov isi dorea inlocuirea globala a sistemului capitalist cu cel comunist. Amenintarea reprezentata de URSS pentru statele vest-europene precum si angajamentul asumat de catre SUA de a apara democratiile occidentale a dus la infiintarea NATO, tratat de alianta militara semnat in aprilie 1949. In activitatea sa, NATO trebuie sa respecte competentele celorlalte organizatii internationale, in primul rand a celor europene si sa respecte limitele determinate de specificul sau. Potrivit actului constitutiv, statele sunt parti obligate sa rezolve orice diferenta ivita intre ele numai pe cale pasnica. Atacul unuia dintre membri este considerat atac asupra Organizatiei insasi. Pentru URSS aceasta politica de ingradire a expansiunii sale reprezenta tot mai mult o amenintare militara.
- Martin, McCauley- ,,Rusia, America si Razboiul Rece, 1949-1991" Ed. Polirom, Iasi, 1999. - Martian, I. Niciu, ,,Organizatii internationale guvernamentale", editia a 2-a, Ed. Fundasiei ,,Chemarea", Iasi, 1994. - https://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
