Răspunderea Penală a Persoanei Juridice

Cuprins referat Cum descarc?

I.Institutia raspunderii penale a persoanei juridice-scurt istoric 1
II.Evolutia raspunderii penale a persoanei juridice in dreptul romanesc 3
III.Dispozitiile legale actuale privind raspunderea penala a persoanei juridice 5
III.1.Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice 5
III.2.Pedepsele aplicabile persoanei juridice 7
A.Pedeapsa principala.Amenda 7
B.Pedepsele complementare 8
IV.Elemente de procedura privind urmarirea penala a persoanei juridice 11
IV.1.Reprezentarea persoanei juridice 11
IV.2.Competenta teritoriala 13
IV.3.Citarea 13
IV.4.Masuri preventive 14
IV.5.Masuri asiguratorii 15
IV.6.Procedura de informare 15
V.Elemente de practica judiciara 16
VI.Modificari aduse prin Noul Cod de Procedura Penala cu 21
privire la raspunderea penala a persoanei juridice 21
Bibliografie 22

Extras din referat Cum descarc?

I.Institutia raspunderii penale a persoanei juridice-scurt istoric
Institutia raspunderii penale a persoanei juridice nu este o creatie a epocii contemporane, chiar daca ea a fost pe deplin imbratisata in sistemele de common law abia in secolul al XIX-lea,iar in dreptul continental a inceput sa fie recunoscuta cu precadere incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut de un numar din ce in ce mai ridicat de tari.
In istoria romana sunt consemnate numeroase situatii in care au fost pedepsite orase, cetati,municipii.Astfel,imparatul Teodosie al Bizantului a pedepsit orasul Antiohia luandu-i teatrul ,baile si titlul de metropola pentru vina de a-i fi batjocorit statuia sotiei sale .
Intr-un caz mentionat de Grotius, imparatul Septimius Sever a distrus Bizantul luandu-i baile,teatrele, onorurile si podoabele .Referitor la aceste cazuri, profesorul Tanoviceanu este de parere ca masurile represive luate in epoca imperiala romana impotriva unor colectivitati erau de ordin politienesc, avand un caracter politic si nu unul penal .
Dreptul roman nu cunostea notiunea de persoana juridica in sensul pe care il acceptam in prezent.Existau asociatii ca grupuri de persoane, precum statul, municipalitatile,curiile,colegiile de natura economica,dar notiunea de persona este destinata numai persoanelor fizice.
Abia sub influenta dreptului germanic, care cunostea existenta asociatiilor libere,asa numitele Gilden, ideea de raspundere colectiva prinde contur chiar si in materie penala.In anul 595,Clotaire al II-lea creeaza centurii sau curii,reprezentand colectivitati formate din familii si instituie raspunderea acestora pentru infractiunile comise pe teritoriul lor.
In epoca medievala,dreptul canonic isi propune pentru prima data in istorie sa elaboreze un concept tehnic juridic al notiunii de persoana juridica.In acest context apare teoria elaborata de Papa Inocentiu al IV-lea privind natura fictiva a corporatiilor,acestea fiind considerate persona ficta,persona repraesentata.Acestea reprezinta abstractii,fiind lipsite atat de corp cat si de suflet.Corporatiile nu aveau capacitatea de a actiona si nici aceea de a raspunde juridic.Papa Inocentiu al IV-lea a fost parintele digmei privind caracterul pur fictiv si intelectual al persoanelor juridice.
Raspunderea penala a persoanelor juridice a continuat sa fie recunoscuta in Europa pana la Revolutia Franceza(1789-1794).Astfel, se citeaza exemplul orasului Bordeaux care a fost condamnat in 1548 intrucat locuitorii sai se revoltasera impotriva stabilirii unor dari si ucisesera pe guvernatorul orasului,pe locotenentul si alti ofiteri ai regelui.Orasul a fost condamnat sa-si piarda privilegiile,primaria,tribunalul si celelalte oficii ale orasului.
Mai tarziu, idealurile iluministe si Revolutia Franceza au inlaturat conceptia raspunderii penale a colectivitatilor.Revolutia franceaza a pus in centrul preocuparilor sale omul,libertatea si responsabilitatea individuala.Organizatiile, corpurile colective erau privite cu ostilitate, ca o amenintare la adresa revolutiei,considerandu-se ca se interpun nejustificat intre cetatean si stat, incalcand suveranitatea celui din urma.Printr-un decret emis in 1791,corporatiile au fost desfiintate.Raspunderea penala a persoanelor juridice era de neconceput in dreptul francez napoleonian.
In anul 1994 ,odata cu adoptarea Noului Cod Penal, Franta va recunoaste si va consacra legislativ din nou raspunderea penala a persoanei juridice.
In dreptul anglo-saxon anterior anului 1800, in centrul raspunderii penale se afla individul asupra corpului caruia puteau fi aplicate pedepse.Flagelarea,mutilarea, pedeapsa cu moartea executata in cele mai diverse moduri:spanzurarea, arderea pe rug,decapitarea etc., erau pedepsele favorite in acele timpuri.
Cu toate acestea, sistemul de common law a fost primul care a reintrodus, in epoca contemporana, raspunderea penala a persoanei juridice.In dreptul englez, tribunalele au inceput sa recunoasca raspunderea corporatiilor de la jumatatea secolului al XIX-lea pentru infractiuni numite regulatoy offences sau public welfare offences (infractiuni contra bunastarii publice) atunci cand ele constau intr-o omisiune.In general,era vorba de nerespectarea unor dispozitii legale prevazute de autoritatea publica urmate de producerea unor prejudicii sociale sau colective.
In epoca actuala, conceptia care admite sanctionarea cu mijloacele dreptului penal a persoanelor juridice pentru implicarea lor in savarsirea de infractiuni a renascut intr-un numar din ce in ce mai mare de state, ca urmare a dezvoltarii explozive a economiei de piata la nivel mondial,insotita in mod inevitabil nu doar de efecte pozitive, ci si de riscul de crestere a criminalitatii economice.

Fisiere in arhiva (1):

 Raspunderea Penala a Persoanei Juridice.doc