Protecția refugiaților și a apatrizilor în convențiile ONU

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Refugiatii sunt straini, dar reprezinta o categorie aparte a acestora, astfel ca statutul lor si regimul juridic sunt reglementate de alte legi decat cele care stabilesc statutul strainilor in general.
In plan international, normele referitoare la situatia refugiatilor sunt cuprinse in Conventia din 1951 si in Protocolul din 1967 privind statutul refugiatilor, iar la nivel european in Conventia europeana a drepturilor omului (in special la articolul 3, care interzice stramutarea, expulzarea sau extradarea persoanelor spre tari in care exista un risc important de a fi supuse pedepsei cu moartea, torturii sau altor tratamente ori pedepse inumane sau degradante) si in Carta drepturilor fundamentale in Uniunea Europeana (in special articolele 18 si 19 privind dreptul de azil si, respectiv, protectia in caz de stramutare, expulzare sau extradare), la care se adauga o serie de acte normative de drept derivat al Uniunii, de regula directive, care vin in completarea cadrului juridic stabilit prin instrumentele aratate. 
Situatia precara a refugiatilor si protectia care li se acorda nu pot fi intelese fara a se recurge la standardele continute in reglementarile privind dreptul international umanitar, deoarece acestia reprezinta categoria de persoane prin intermediul carora se fac mai vizibile incalcarile aduse drepturilor omului. Responsabilitatea principala a respectarii, protejarii si asigurarii exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului se afla in sarcina organelor specializate ale statelor, in articolul 2 alin. 1 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice, prevazandu-se ca statele semnatare se angajeaza sa respecte si sa garanteze tuturor indivizilor care se gasesc pe teritoriul lor si tin de competenta lor, drepturile civile si politice recunoscute in respectivul instrument, fara nici o deosebire, in special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere, fiind interzisa dealtfel orice astfel de deosebire intemeiata pe orice alta imprejurare. 
In situatia in care cetateanul ori rezidentul este nevoit sa-si paraseasca tara, intrucat i se incalca drepturile, responsabilitatea primara a protectiei revine statului de primire a refugiatului, potrivit obligatiilor asumate in temeiul Conventiei din 1951 si a instrumentelor juridice regionale complementare.
Notiunea de refugiat
O persoana poate fi considerata refugiat in sensul Conventiei din 1951, in cazul in care indeplineste criteriile continute de definitie. Astfel, conform acesteia termenul de refugiat se poate aplica oricarei persoane care ,,in urma unei temeri bine intemeiate de a fi persecutata datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartenentei la un anumit grup social sau opiniei politice , se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care nu poate sau , datorita acestei temeri ,nu doreste sa se puna sub protectia acestei tari; sau care , neavand nici o cetatenie si gasindu-se in afara tarii in care avea resedinta obisnuita, ca urmare a acestor evenimente, nu poate , sau datorita acestor temeri, nu doreste sa se reintoarca".(Conventia din anul 1951 de la Geneva privind statutul refugiatilor.) 
Persoana care primeste aceasta denumire nu devine refugiat ca rezultat al recunoasterii sale, ci este recunoscut fiindca este un refugiat. Prin urmare, recunoasterea statutului de refugiat nu il face refugiat, ci il declara ca atare. Aceasta va avea loc , in mod necesar anterior datei la care statutul de refugiat este declarat in mod normal.

Fisiere in arhiva (1):

 Protectia refugiatilor si a apatrizilor in conventiile ONU.docx

Bibliografie

1. BUSE, Dorel, Politici si institutii de securitate, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2014.
2. DELCEA, Mihai, Protectia juridica a refugiatilor, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007.
3. DIACONIU, Dumitru, Drept international public, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005.
4. MIGA-BESTELIU, Raluca, Drept international public, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.
5. OPREA, Gabriel, SUCEAVA, Ion, CLOSCA, Ionel, Dreptul international umanitar -  Instrumente juridice internationale, Editura Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003.
6. POPA, Vasile, Concepte de drept international, Editura All Beck, Bucuresti, 2004.
7. POPA, Vasile, Refugiatul, intre speranta si deziluzie, Editura All Beck, Bucuresti, 2009.
8. SCAUNAS, Stelian, Drept international public, Editura All Beck, Bucuresti, 2002.
9. ***, https://www.unhcr.org/ro/wp-content/uploads/sites/23/2016/12/Law_ratifying_1954_Convention_incl_Convention_ROM.pdf.