Procesul decizional in cadrul comunitatii si Uniunii Europene - Principiul subsidiaritatii

Extras din referat Cum descarc?

Principiul subsidiaritatii reprezita un principiu fundamental al dreptului comunitar. Subsidiaritatea reglementeaza exercitiul competentelor concurente intre cei doi titulari ai acestora: Statele membre si Uniunea. Subsidiaritatea ca principiu in domeniul competentelor Comunitatilor inseamna ca acestea nu intervin in domeniile care nu tin de competenta lor exclusiva, decat in masura in care obiectivele avute in vedere nu pot fi realizate in mod corespunzator de catre statele membre, acestea putand fi mai bine indeplinite la nivel comunitar. Se are in vedere faptul ca ceea ce poate fi realizat in mod individual, de catre fiecare stat, nu trebuie facut in comun, dar daca aceasta realizare individuala nu este posibila, se impune interventia colectiva. Competenta de drept comun este deci a statelor, iar interventia comunitara, in practica, este de natura sa duca in suficiente cazuri la situatii dificile in ceea ce priveste delimitarea competentelor, fapt pentru care in doctrina s-au exprimat opinii controversate in legatura cu aceasta problema. In mod concret este vorba de o acceptare din partea statului a limitarii competentelor sale, in vederea acordarii unor competente sporite Comunitatilor. Competenta nationala constituie regula, iar competenta comunitara exceptia .
Prioritatea de reglementare intrn-un domeniu care tine de copetentele concurente revine statelor membre. Uniunea intervine conditionat, daca actiunea statelor este insuficienta pentru atingerea obiectivului urmarit. Principiul subsidiaritatii nu traseaza o frontiera rigida intre competentele statelor membre si cele ale Comunitatii, ci permite organizarea , pentru fiecare domeniu de competenta concurenta, a unui partaj, care poate varia in timp, conform circumstantelor si necesitatii obiectivelor vizate. Puterea de reglementare este astfel localizata la nivelul eficient cel mai apropiat cetateanului.
Desi nu a fost consacrat expressis verbis de catre tratattele originare, majoritatea doctrinei considera existenta sa imiplicita inca de la inceputul constructiei comunitare. Actul Unic European face o prima consacrare a principiului subsidiaritatii in materia politicii de mediu si a cercetarii si dezvoltarii tehnologice, insa Tratatul de la Maastricht are meritul de a-l fi generalizat. Acest aport al tratatului vine insa intr-un context ambivalent, marcat in general de dorinta statelor de a limita ,,furia reglementara" a Comunitatilor. Anumite state au vazut in consacrarea principiului o garantie a limitarii actiunii Uniunii, in timp ce altele au apreciat valentele federale ale subsidiaritatii. Tocmai semnificatia sa care parea sa concilieze promotorii unei uniuni interguvernamentale si pe cei ai unei uniuni federale a facilitat un consens de moment. Dupa aceasta data, principiul subsidiaritatii a fost analizat in termeni de dimensiune ascendenta, in opozitie cu cea descendenta. Corelarea sa imediata cu principiul proportionalitatii intareste ideea efectului restrictiv asupra competentelor Uniunii .
Tratatul de la Maastricht face referire in preambul la principiul subsidiaritatii in acceptiunea acestuia de principiu de proximitate si regula politica in adoptarea deciziilor si in art. 2 TUE, ceea ce ii da vocatia de a se aplica ansamblului activitatilor Uniunii Europene. Ulterior, Tratatul de la Lisabona a inscris principiul subsidiaritatii la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul UE si a abrogat articolul 5 din Tratatul CE, pastrandu-i insa termenii. A fost, de asemenea, adaugata o referire explicita la dimensiunea regionala si locala a principiului subsidiaritatii. In plus, Tratatul de la Lisabona a inlocuit


Fisiere in arhiva (1):

  • Procesul decizional in cadrul comunitatii si Uniunii Europene - Principiul subsidiaritatii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. N. Gh. Suteu, Dreptul institutional al Uniunii Europene, Editura SALGO, Sibiu, 2015
2. D. Chalmers, C. Hadjiemmanuil, G. Monti, A. Tomkins, European Union Law, Cambridge University Press, 2006
3. G. Gornig, I. E. Rusu, Dreptul Uniunii Europene, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006
4. O. Tinca, Drept comunitar general, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005
5. V. Ciocan, L. Taut, E. Nuna, Drept european. Institutii europene. Politici europene. Fonduri structurale, Editura Grafnet, Oradea, 2007


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!