Capitolul I. Consideratii introductive privind inventiile p.4 1.1.Evolutia istorica a drepturilor asupra inventiei p.4 1.2.Perioada internationalizarii p.4-5 1.3.Evolutia legiferarii brevetelor de inventie in Romania p.5-6 Capitolul II. Brevetul de inventie p.6-8 2.1Dreptul la brevetul de inventie p.6-8 Capitolul III. Procedura de brevetare la oficiul de stat pentru inventii si marci p.8 3.1.Cererea de brevet de inventie p.8-10 3.2.Publicarea cererii de brevet de inventie p.10-11 3.3.Intocmirea documentatiei tehnice p.11-12 3.4.Taxele de brevetare p.12 3.4.1 Reduceri de taxe p.12-13 3.5.Examinarea cererilor de brevet de inventie p.14 3.5.1.Examinarea preliminara a cererii de brevetare a unei inventii p.14 3.5.2.Examinarea in fond a cererii de brevetare a unei inventii..p.14-15 3.6.Eliberarea brevetului de inventie p.15-16 Capitolul IV. Concluzii p.16 Bibliografie
Procedura de obtinere a unui brevet de inventie Capitolul I. Consideratii introductive privind inventiile 1.1.Evolutia istorica a drepturilor asupra inventiei Din punct de vedere istoric, prima mentionare a unui drept de brevet este facuta in 500 i.e.n. de scriitorul grec, Atheneus, care descrie o competitie culinara petrecuta in orasul Sybaros (sudul Italiei de astazi). Castigatorul acestei competitii beneficia de un drept exclusiv de a-si prepara felul de mancare pe perioada unui an. Arhitectul Filioop Brunelleschi primeste in anul 1449 un brevet pentru o perioada de 3 ani pentru invetia sa care consta in construirea unei barci menite sa transporte marmura de-a lungul raului Arno. In anul 1449, regele Henric al VI-lea ii acorda un brevet cu o valabilitate de 20 de ani lui John Utynam pentru aducerea tehnicii de a face sticla colorata in Anglia. Brevetul de inventie, in sensul contemporan al sintagmei, a fost introdus in anul 1474 in Venetia cand s-a prevazut ca dispozitivele nou inventate trebuie sa fie comunicate Republicii pentru ca inventatorul sa dobandeasca dreptul de a interzice altora folosirea tehnicii sale. In evolutia istoriei brevetelor se remarca trei perioade importante. Prima este perioada privilegiilor, situata intre secolul al XV-lea si secolul al XVIII-lea, in cursul careia suveranul acorda monopolul de exploatare doar daca i se parea oportun. Era un sistem condus de conceptul de utilitate si cel de favoritism. Cea de-a doua este perioada brevetelor nationale (1790 - 1883), in cursul careia inventatorii aveau dreptul de a solicita obtinerea unui brevet de inventie si acordarea acestuia depindea de factori obiectivi. Inventiile erau insa protejate numai pe teritoriul unde se eliberase brevetul. Cea de-a treia perioada - perioada internationalizarii brevetelor de inventie, a inceput in anul 1883 si continua pana in prezent. 1.2.Perioada internationalizarii La Paris, un congres international a inceput sa schiteze o solutie pentru protectia internationala a proprietatii industriale. Organizarea unei conferinte diplomatice a condus la semnarea, la 20 martie 1883, a conventiei ce a avut ca urmare infiintarea Uniunii pentru Protectia Proprietatii Industriale. De la aceasta data incepe perioada internationalizarii proprietatii industriale si, de asemenea, a sistemului de brevetare. In anul 1967, in cadrul Conferintei Diplomatice de la Stockholm, se incheie acordul pentru infiintarea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Industriale si sunt prevazute uniunile pentru proprietate industriala si pentru drept de autor ca structuri permanente. 1.3.Evolutia legiferarii brevetelor de inventie in Romania In Romania, primele legi in materia protectiei inventiile, sau ,,nascocirilor", cum erau denumite la vremea respecitiva au fost Regulamentele Organice, intrate in vigoare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuare 1832 in Moldova. Pe baza acestora, domnitorii acordau privilegii pentru inventii precum : masini de treierat, diverse masini agricole, chibrite chimice, fabricarea hartiei, fabricarea lumanarilor, producere cafelei, ambarcatiuni din panza impermeabila. Urmeaza o succesiune de proiecte legislative nefinalizate in 1860, 1861, 1865, 1873, 1880, 1885 din cauza opozitiei industriasilor neinteresati de reglementarea problemei. Prima cerere pentru obtinerea unui brevet de inventie a fost depusa de Constantin Stefanide in anul 1862 pentru o rama de lemn, prevazuta cu geam pentru inramarea tablourilor si icoanelor. Acesta nu a primit insa un raspuns favorabil. Primul brevet de inventie romanesc i-a fost acordat lui Paul Iacovenco la 11 octombrie 1865 printr-un decret-lege pentru inventarea unui ,,rezervor de exploatare si conservare a pacurei". Exista insa cazuri de inventatori romani care si-au brevetat inventiile in alte tari. Este cazul lui Petrache Poenaru, posesor al unui brevet francez pentru inventia ,,condeiului portrat fara sfarsit, alimentandu-se el insusi"- stiloul de astazi. Urmatorul brevet de inventie au fost acordate abia in anul 1890 pentru inventia locotenentului Rudolf Kopetzki. Acesta a obtinut ,,dreptul de fabricare si importare in Romania a lampelor felinarelor si masinelor de lampe stingatoare". In 1891 se elibereaza un brevet pentru soneria capitanului Kiricuta iar in 1990 unul pentru plugul-sapa inventat de G. Daniilescu. Se resimte insa necesitatea unei legi cu caracter general in domeniu. Astfel, in ianuarie 1906 este promulgata prima lege asupra brevetelor de inventie. Ea se aplica pana in 1967. In anul 1991 este promulgata Legea nr. 64 privind brevetele de inventie in Romania, lege care se aplica si in prezent. Capitolul II. Brevetul de inventie 2.1 Dreptul la brevetul de inventie Conventia Brevetului European statueaza in art. 60 ca dreptul la brevetul european apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi. Inventia creata independent de mai multe persoane confera drept de brevetare acelei persoane care a inregistrat cererea cu data de depozit mai veche.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).