Principiul independenței judecătorilor

Cuprins referat Cum descarc?

CAPITOLUL I: INDEPENDENTA SI RESPONSABILITATEA JUDECATORILOR.
CAPITOLUL II: PREEMINENTA DREPTULUI SAU SUPREMATIA ACESTUIA.
CAPITOLUL III: OBLIGATIA JUDECATORULUI DE A RESPECTA LEGEA SI JURISPRUDENTA.
Bibliografia.

Extras din referat Cum descarc?

CAPITOLUL I: INDEPENDENTA SI RESPONSABILITATEA JUDECATORILOR.
Asigurarea suprematiei legii reprezinta un punct cardinal intr-o societate democratica. In acest sens, rolul fundamental in administrarea justitiei si asigurarea protectiei drepturilor omului revine judecatorilor, procurorilor si avocatilor. Pentru ca acestia sa isi indeplineasca in mod corect responsabilitatile si, mai ales, pentru a investiga si judeca demnitari si functionari publici suspectati de coruptie si de grave incalcari ale drepturilor omului, trebuie sa beneficieze de un statut si de niste garantii speciale. In cazul judecatorilor, aceste cerinte sunt independenta si impartialitatea.
In legatura cu rolul judecatorilor si independenta justitiei, exista deja o paleta larga de instrumente internationale, despre care putem spune ca apartin unui Corpus Iuris judiciar international. Ele reflecta preocuparea diverselor organisme interguvernamentale sau neguvernamentale, fie ele mondiale, fie regionale, pentru intarirea rolului puterii judecatoresti. Aceste instrumente juridice, unele obligatorii, altele nu, fundamenteaza un set de standarde juridice internationale ce pot duce la consolidarea pozitiei puterii judecatoresti fata de puterea executiva, legislativa sau fata de alte grupuri sau persoane care actioneaza cu sau fara aprobarea statului. Toate instrumentele universale si regionale garanteaza dreptul la un proces echitabil in fata unei instante independente si impartiale. Daca independenta judecatorului este consacrata prin statutul acestuia, impartialitatea este o chestiune launtrica, este o virtute; prima inseamna absenta oricarei subordonari, pe cand cealalta absenta oricarei prejudecati, pasiuni, slabiciuni sau sentiment personal; prima se analizeaza in raport cu un tert, cea de-a doua in raport cu insusi magistratul.
Intrucat justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, alcatuite din judecatori, aceasta inseamna ca puterea judecatoreasca se exercita numai prin instanta judecatoreasca in persoana judecatorului, unicul purtator al acestei puteri. Judecatorul este cel imputernicit sa cerceteze o cauza pentru a o clarifica, procedand astfel la o judecata si apoi sa pronunte o hotarare, facand astfel un act de dreptate. Dar putem vorbi de o putere (sistem de organe ce beneficiaza de forta pentru a face justitie, inclusiv prin constrangere) si nu doar de autoritate, numai daca in plan organic independenta membrilor jurisdictiilor este garantata, si exercitiul puterii de a judeca este suveran. Asadar, nu doar justitia per se, ca ramura a guvernarii, trebuie sa fie independenta de Executiv si de Legislativ, ci si judecatorii individuali au dreptul de a beneficia de independenta in indeplinirea indatoririlor lor profesionale. Prin urmare, independenta judecatorilor este unul dintre principiile fundamentale ale organizarii si realizarii justitiei. In aplicarea legii, independenta judecatorilor exclude notiunea de ierarhie, de subordonare. Principiile internationale statueaza in mod explicit ca judecatorii trebuie sa ia decizii in deplina libertate si sa actioneze fara restrictie si fara a fi obiectul unor influente, incitari, presiuni, amenintari sau interventii nelegale, directe sau indirecte, indiferent din partea carei persoane vin si sub ce motiv . Judecatorul, in calitate de detinator al autoritatii judecatoresti, trebuie sa-si poata exercita functia in deplina independenta in raport cu toate constrangerile/fortele de natura sociala, economica si politica si chiar in raport cu alti judecatori si in raport cu administratia judecatoreasca .
Este important de realizat ca principiul independentei judecatorilor nu a fost conceput in beneficiul personal al judecatorilor insisi, ci pentru a proteja oamenii impotriva abuzurilor de putere. Asadar, independenta nu este un privilegiu al judecatorilor, ci un beneficiu al cetatenilor. De aici nu rezulta ca judecatorii, care sunt independenti, ar putea actiona in mod arbitrar, prin solutionarea cazurilor in conformitate cu preferintele lor personale, ci ca datoria lor este si ramane aplicarea legii: singura supunere a judecatorului trebuie sa fie fata de lege; de altfel, nimeni nu este deasupra acesteia. Iar judecatorul nu este nici sclavul si nici stapanul legii, ci este servitorul ei. Judecatorul trebuie sa fie, pana la urma, cu totul devotat legii. Din acest punct de vedere, este de remarcat ca Statutul Universal al Judecatorilor debuteaza cu reglementarea independentei nu ca un drept, ci ca o obligatie: ,,Prin ansamblul activitatii lor, judecatorii trebuie sa asigure dreptul oricarei persoane de a beneficia de un proces echitabil. Ei trebuie sa intrebuinteze toate mijloacele ce le stau la dispozitie pentru ca procesele sa fie rezolvate in sedinta publica, intr-un termen rezonabil, in fata unui tribunal independent si impartial stabilit prin lege, in vederea determinarii drepturilor si obligatiilor in materie civila sau a realitatii acuzatiilor in materie penala" . Magistratii au dreptul si sunt obligati sa se asigure ca regulile de procedura si drepturile partilor sunt respectate in domeniul protectiei individului, spune si Principiul ONU nr. 6, iar acest lucru inseamna si ca judecatorii au o responsabilitate majora in aplicarea legislatiei interne si internationale referitoare la drepturile omului. De asemenea, pct. 5 si 6 din Declaratia Suva dau in responsabilitatea judecatorilor asigurarea egalitatii accesului la justitie, dar si un acces efectiv la justitie prin aceea ca participantii sa inteleaga integral limba si procedurile curtii . Scopul pentru care judecatorii trebuie sa fie independenti este tocmai realizarea unei justitii impartiale, adica in mod obiectiv si corect si in afara oricarei influente inadecvate.

Fisiere in arhiva (1):

 Principiul independentei judecatorilor.docx

Bibliografie

1. Dumitru Radu si Gheorghe Durac, "Drept procesual civil", Editura "Junimea", Iasi, 2001;
2. Ioan Les, "Tratat de drept procesual civil", Editura "Beck", martie 2010;
3. Valerian Dragomir, "Independenta judecatorului";
4. Constitutia Republicii Moldova, Publicat: 18.08.1994 in Monitorul Oficial Nr. 1, Data intrarii in vigoare: 27.08.1994;
5. Codul de Procedura Civila al Republicii Moldova, Publicat: 12.06.2003 in Monitorul Oficial Nr.111-115 art. Nr: 451, Data intrarii in vigoare: 12.06.2003;
6. Carta europeana privind statutul judecatorilor;
7. Legea cu privire la statutul judecatorului, Publicat : 15.08.2002 in Monitorul Oficial Nr. 117-119, art Nr : 946, Data intrarii in vigoare: 26.10.1995;
8. Centrul juridic "Dalini", "Drept Procesual Civil, Partea general, Note de curs", Tipografia Centrala, Chisinau 2007.
9. Carta Universala a Judecatorului;
10. Principiul ONU nr. 3.
11. Declaratia cu privire la principiile independentei judiciare si a accesului la justitie a fost adoptata la Primul Colocviu International Judiciar cu privire la Drepturile Omului ce a avut loc la Suva in Fiji, 6-8 august 2004.
12. Aharon Barak, Judicial discretion, Yale University Press, 1989.
13. Corneliu Birsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, editia a doua, Editura CH.Beck, 2010.
14. E.Arama, Repere metodologice pentru studierea si aplicarea dreptului, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Chisinau, 2009.
15. Henri Batiffol, Problemes de base de philosophie du droit, LGDJ, 1979.
16. Regulamentul cu privire la criteriile, indicatorii si procedura de evaluare a performantelor judecatorilor, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 212/8 din 05 martie 2013.