Pravila lui Vasile Lupu

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere ...2
2. Pravila lui Vasile Lupu ... ..4
3. Structura .10
4. Concluzie 12
5. Bibliografie .13

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Pravila lui Vasile Lupu este o culegere de legi cunoscuta sub numele de Carte romaneasca de invatatura, tiparita la Iasi in 1646. A fost scrisa de mitropolitul Varlaam Motoc, avand ca izvoare legea agrara bizantina de la sfarsitul secolului VII si inceputul secolului VIII si o lucrare a lui Prospero Farinacci. Fiind o legislatie caracteristic feudala, continea norme prin care, aparandu-se in general proprietatea si interesele feudalilor, se consfintea aservirea taranilor si legarea lor de pamant, precum si inegalitatea impricinatilor in fata legilor. In afara de numeroase dispozitii cu caracter general, Pravila continea norme de drept civil, vamal, fiscal, medicina legala si de drept canonic.
Traducerea si tiparirea in secolul al XVII-lea a primelor texte juridice romanesti se impun cu necesitate pentru vremurile respective cand reprezentantii bisericii nu aveau un cod scris pe care sa se bazeze in judecarea pricinilor, cutuma jucand rolul principal. Prin editarea acestora se urmarea combaterea unor tendinte de alterare a moravurilor vremii, dar si mentinerea controlului asupra anumitor manifestari ale societatii romanesti medievale, nu intotdeauna conforme cu morala crestina. Cele dintai legiuiri scrise in romaneste sunt: ,,Pravila de la Govora " (1640), ,,Cartea romaneasca de invatatura" (1646) sau Pravila lui Vasile Lupu, dupa cum mai este cunoscuta si ,,Indreptarea legii " (1652) aparuta sub domnia lui Matei Basarab.
Domnia lui Vasile Lupu (1634- 1653) a reprezentat o perioada de consolidare a autoritatii domnului, fapt care a condus la posibilitatea tiparirii in 1646 a unei carti cu caracter juridic - ,,Carte romaneasca de invatatura", cunoscuta si sub denumirea de Pravila lui Vasile Lupu.
Asadar, prima pravila oficiala a Moldovei apare in tipografia de la Trei Ierarhi sub titlul de ,,Carte romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti si de la alte giudeate", legiuire initiata si aprobata de domn prin porunca ce figureaza in insasi foaia de titlu: ,,Cu dzisa si cu toata cheltuiala lui Vasile voivodul si domnul Tarai Moldovei". Pana la aparitia acesteia exista o alta lege, Pravila lui Alexandru cel Bun , care va fi inlocuita de cea a lui Vasile Lupu si care va ramane in uz pana in vremea lui Dimitrie Cantemir.
,,Cartea romaneasca de invatatura, de la pravilele imparatesti" este prima legiuire mireneasca oficiala. Primele 94 de paragrafe din pravila au ca izvor ,,leges colonariae, agrariae, rusticae", iar celelalte paragrafe au ca izvor opera italianului Prosper Faranaccios, ,,Praxis et theoricae criminalis". 
Aceasta pravila cuprinde reglementari din domeniul dreptului bazandu-se pe obicei si lege ca izvoare. In materie de drept, Cartea romaneasca de invatatura, face diferente intre : Jus humanum (Pravila lumeasca), adica legea puterii feudale; Jus divinum (Pravila Dumnezeiasca), dreptul canonic feudal; Jus naturale (Pravila firii omenesti), adica dreptul conform cu interesele oranduirii feudale prin care dreptul firii era dreptul clasei posedante.
Lucrarea cuprinde norme care privesc drepturile (felurile, exercitiul, dobandirea) si pierderea lor, dar si detinerea acestora de catre persoanele fizice, in functie de clasa sociala din care fac parte (boieri, dregatori, plugari, agricultori). 
Pravila lui Vasile Lupu
Domnitorul Moldovei era nu numai Capul Statului, Seful administratiei statale, Comandantul Suprem al Armatei, ci si Judecatorul Suprem al tarii. Daca invinovatitul nu era multamit de judecata unui dregator, el putea cauta dreptate la domnitor. Plingerea se judeca in prezenta marilor dregatori, intii de toate -- membri ai Sfatului domnesc si a inaltilor ierarhi bisericesti. In secolele XIV-XV domnitorul -- judecator suprem trebuia sa se calauzeasca de obiceiul pamintului/legea tarii -- o suma de reguli traditionale nescrise din perioada de descompunere a obstii la volohi, privind cele mai diverse raporturi sociale, proprietatea, relatiile dintre stapini si supusi.
Cele mai vechi reguli sociale din perioada de formare a relatiilor feudale, de constituire a poporului moldovenesc si de statornicire a Statului Moldovenesc formeaza dreptul voloh, despre care putem afla numai din izvoarele scrise de la sfirsitul veacului XIV  inceputul veacului XV. Potrivit dreptului voloh, membrii obstii erau obligati sa dea boierimii in curs de feudalizare daruri in natura de doua ori pe an, sa lucreze la ei 3-5 zile pe an (inceput de boieresc). Dreptul voloh nu facea deosebire intre incalcarile normelor de drept penal si de drept civil. Pamintul putea fi mostenit numai de rude, in primul rind de copii. Femeia nu putea mosteni pamintul. Obligatiile decurgeau numai din contracte: de schimb, de vinzare-cumparare, de imprumut, de donatie. Contractele erau verbale si se incheiau in prezenta martorilor. Dreptul voloh familial reiesea din cel bizantin. Casatoria se facea prin cununie cu anumite conditii: 12-13 ani pentru mireasa, 14-15 ani pentru mire, cu consimtamintul mirelui, al miresei; se admitea divortul.

Fisiere in arhiva (1):

 Pravila lui Vasile Lupu.docx

Bibliografie

1. CANTEMIR, Dimitrie. Descrierea Moldovei. Chisinau: Editura Litera International, 2001;
2. Cf. Istoria dreptului romanesc ,vol I, responsabil de volum Vladimir Hanga. Bucuresti: Editura Academiei, 1980; 
3. Dr. Agnes Erich. 365 ani de la tiparirea Pravilei lui Vasile Lupu (1646). Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti,2011;
4. ILIESCU, Catalina Elena. Cultura romana in Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea;
5. MAZILU, Dan Horia. Lege si faradelege in lumea romaneasca veche. Iasi: Editura Polirom, 2006;
6. 1400- 1432, un extras din Basilicale.