Politologie

Extras din referat Cum descarc?

1.MODELUL STRUCTURO-FUNCTIONAL AL LUI TALCOTT PARSONS
Talcott Parsons a aplicat modelul sistemic structural-functionalist in analiza diferitelor fenomene ale societatii americane: raporturile dintre sexe si dintre varste, inegalitatile sociale, raporturile dintre medic si bolnav, formele agresivitatii, distributia puterii. Modelul lui Parsons a pus analiza sistemelor in serviciul teoriei functionaliste. Preocuparea lui Parsons este aflarea ordinii prin construirea echilibrului. Urmarirea constanta a acestui obiectiv ii imprima lui Parsons o anumita problematica ce il conduce spre relativizarea si chiar trecerea neobservate a tensiunilor, conflictelor, antagonismelor din societate, dintre diferitele sisteme si subsisteme sociale. Se poate conchide ca sistemismul parsonsian este prima matrice sistemica coerenta aplicata campului social.
Definitiile structural-functionaliste reprezinta tipul teleologico-functional de definire a puterii. Teoria de acest tip s-a dezvoltat in S.U.A in cadrul Scolii structural-functionaliste, reprezentate clasic, de T. Parsons. Asadar, trecand din domeniul puterii ca fenomen social general in domeniul particular al politicului, putem observa ca puterea se manifesta tot ca o relatie de influentare, de comanda si ascultare (sau de dominatie si supunere), numai ca miza acestei relatii o reprezinta determinarea scopurilor unei comunitati, impreuna cu stapanirea mijloacelor de realizare a acestora. Se poate spune, asadar, ca puterea politica este ,,capacitatea de a-i obliga pe actorii unui sistem social dat sa-si indeplineasca obligatiile pe care le impun obiectivele colective, mobilizand resursele societatii in vederea atingerii obiectivelor propuse"4. Puterea politica este, in acest caz, mijlocul prin care o societate dureaza sau chiar mijlocul prin care un nou tip de societate se instituie. Talcott Parsons definea puterea politica drept acea capacitate a unui sistem social de a mobiliza resurse pentru atingerea unui scop comunitar, iar Georges Balandier o considera factorul ce actioneaza impotriva entropiei sociale.
2. TEORIA GENERALA A SISTEMULUI SOCIAL IN CONCEPTIA LUI HENRY JANNE
Sociologul belgian Henri Janne - autorul monumentalei lucrari Le systeme social. Essai de theorie generale, aparute la Institutul de Sociologie al Universitatii Libere din Bruxelles in anul 1968 - a dat, din perspectiva sistemismului sociologic european, una din primele replici modelului structuro-functionalist al lui Talcott Parsons. Efortul lui Henri Janne s-a indreptat spre ,, construirea unui cadru de referinta general", prin integrarea modelelor partiale intr-un model general al societatii globale. El porneste de la ideea ca modelul general al societatii globale se constituie ca o teorie macrosociologica a sistemului social cu conditia ca aceasta sa aiba ,,puterea de a integra in mod coerent si fara distorsiuni tendentioase toate faptele cercetate.
Henri Janne apreciaza ca ,,printre sistemele sociale cele mai coerente se numara societatile globale "
Spre deosebire de organismele biologice strans integrate, sistemele sociale sunt discontinue, unitatile lor componente dispunand de o larga autonomie.
Modelul lui Henri Janne arata ca fiecare societate globala este ancorata intr-un substrat material ,,dat", ce cuprinde, alaturi de nivelul ecologic (conditiile geografice), nivelul demografic (factorul demografic, numarul si structura populatiei)
Sistemele sociale sunt, deci, realitati socioformale, transcendente si dependente in acelasi timp de indivizi. Structura fundamentala a acestor sisteme este aceea a ,,puterii", a puterii in sens larg, social, ce depaseste sensul politic al notiunii de putere. Acest model al societatii globale este unul general, aplicabil oricarei societati, de tip democratic sau totalitar, societatilor inchise, autarhice, dar si celor dinamice, deschise. El este, de asemenea, aplicabil societatilor globale concret-istorice, fie ca este vorba de societatile nord-americana, vest-europeana, balcanica, araba sau est-asiatica. Conceptul de sistem social exprima foarte bine conjunctia a doua perceptii antagoniste: pe de o parte, perceperea fenomenului in unitatea si coerenta sa: sistem politic, sistem educativ, sistem economic etc.; pe de alta parte, perceperea fenomenului in interactiunile sale interne, intre componentele active a caror rezultanta este: jocul actorilor politici, actiunea factorilor educationali, mecanismul cererii si ofertei pe piata.
3. MODELUL SOCIOLOGIC A SISTEMULUI GENERAL AL LUI JEAN-LOUIS LE MOIGNE
Conceptul de ,,sistem general", arata Le Moigne, poate fi degajat prin conjugarea a doua procedee de modelare a fenomenelor complexe: modelarea cibernetica si cea structural-functionala. Cu ajutorul conceptelor de ,,mediu activ" si ,,proiect teleologic", modelarea cibernetica pune in valoare finalitatea sistemelor sociale. La randul sau, modelarea structuro-functionala scoate in evidenta doua componente importante ale oricarui sistem social: ,,functia" si ,,transformarea" (devenirea). De aceea, modelul unui sistem general trebuie sa ia in consideratie, pe de o parte, functia si transformarea fenomenului modelat, iar pe de alta parte, mediul activ in care se exprima acesta si proiectele prin care este identificabil. Inseparabilitatea acestor patru concepte a dus la conceptualizarea ,,sistemului general", inteles ca reprezentarea unui fenomen identificabil prin proiectele sale intr-un mediu activ, in cadrul caruia functioneaza si se transforma teleologic. Jean-Louis Le Moigne are si meritul de a fi imaginat o scoala a complexitatii progresive a modelarii sistemice. Cele noua niveluri ale acesteia sunt caracteristicile fundamentale ale sistemelor complexe si, totodata, ale modelului sistemului general:
Sistemul este identificabil; dispunand de o perceptie minimala, modelatorul este constient de faptul ca fenomenul pe care il modeleaza se diferentiaza pe propriul sau mediu. 2) Sistemul este activ; fenomenul este perceput tocmai pentru ca este activ; se trece, astfel, de la conceptia ansamblului inchis la aceea a ,,cutiei negre" simbolizand procesorul activ. 3) Sistemul este regulat; pentru a fi identificabil, fenomenul trebuie sa prezinte o anumita regularitate. 4) Sistemul se informeaza asupra propriului comportament; regula fiind, sistemul produce de maniera endogena informatii si sisteme de simboluri prin care-si asigura autoreglarea. 5) Sistemul isi decide propriul comportament; capabil de a trata informatia, sistemul poate trece la elaborarea propriilor decizii de comportament. 6) Sistemul memorizeaza informatiile; pentru a elabora decizii, sistemul are nevoie de informatii memorizate, stocate intr-un subsistem specializat. 7) Sistemul isi coordoneaza deciziile; complexitatea problemelor si multitudinea deciziilor, in timp, obliga sistemul la coordonarea acestora. 8) Sistemul imagineaza si concepe noi decizii posibile; un sistem social este capabil sau numai de coordonarea propriilor decizii, dar si de inovatie sociala prin imaginarea solutiilor alternative si crearea noilor forme de actiune. 9) Sistemul complex este teleonomic; el este capabil sa proiecteze si sa finalizeze programe de actiune in medii sociale complexe. ,,Din momentul in care consideram organizatia ca o conjunctie a unei structuri stabile cu un program - scrie Jean-Louis Le Moigne - trebuie sa o interpretam in raport cu proiectele prin care ea se justifica si nu in raport cu structura stabila care o descrie in fiecare moment. A pilota un sistem organizat nu inseamna a activa structurile sale, ci a gira proiectele acestuia in timp. Activitatile sale in mediu nu pot fi intelese decat ca interventii finalizate, esalonate in timp. Modelarea fructuoasa a comportamentelor unui obiect este posibila atunci cand ne raportam la proiectele acestuia si nu la structurile sale.
Prin modelul sistemului general propus de Jean-Louis Le Moigne s-a intrat


Fisiere in arhiva (1):

  • Politologie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!