Politicienii față în față cu propriile capcane

Politicienii fata in fata cu propriile capcane

Partidele politice sunt un ansamblu de oameni uniti pentru a lucra in comun pentru interesul national dupa un principiu asupra caruia s-au pus de acord.

In Romania, primul partid politic constituit in mod oficial (anterior au existat anumite grupari politice) a fost Partidul National Liberal, in 1875. La scurt timp dupa aceea, mai precis in 1881, s-a format Partidul Conservator. Aceste doua partide au asigurat alternanta la putere pana la finele primului razboi mondial, cand cel de-al doilea dintre ele a disparut.

Romania se caracterizeaza astazi prin existenta unui numar foarte mare de partide. Aceasta se intampla datorita faptului ca la noi fenomenul partidelor politice este in curs de cristalizare. Suntem inca intr-o perioada de cautari de solutii, de definiri politice, de prospectare.

Viaţa politică din România a fost dominată în ultimul deceniu de lupta între partidele de dreapta şi centru-dreapta şi principalul reprezentant al stângii, actualul Partid Social-Democrat (PSD).

Alternanţa la guvernare s-a făcut din patru în patru ani, fără excepţii: PSD, între 1992-1996; Convenţia Democrată din România, alcătuită dintr-un grup de partide dintre care se evidenţiază Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD) şi Partidul Democrat (PD), între 1996-2000; PSD, între 2000-2004; şi Alianţa Dreptate şi Adevăr (ADA), din 2004, din care fac parte PD şi PNL.

Viata politica actuala in Romania are mai mult un aspect de razboi politic decat de competitie, existand intoleranta intre lideri (nu cooperare in vederea rezolvarii problemelor economice) si exprima prea putin vointa poporului (in prezent aproape de loc).

Radiografia unui esec Principala cauza a esecului este deficitul de gandire si de viziune politica. In absenta unor proiecte clare, in care sa fie imbinate principiile doctrinare, forta structurilor si credibilitatea personalitatilor, partidele politice s-au constituit in jurul unor lideri charismatici. Cresterea si decaderea partidelor politice din Romania in perioada postdecembrista a fost determinata, in mod fatal, de evolutia acestor lideri. Stanga a fost puternica atat timp cat Ion Iliescu s-a bucurat de o mare credibilitate populara. Din momentul in care steaua politica a lui Ion Iliescu a apus, stanga ofera acelasi spectacol al divizarii, al incoerentei si al lipsei de orizont politic care pareau specifice numai dreptei. Dreapta a avut o etapa de crestere sub autoritatea legendara a lui Corneliu Coposu. Acest mit, care i-a supravietuit un timp lui Corneliu Coposu, nu a fost suficient nici pentru a asigura eficienta la guvernare, nici pentru a pastra unitatea Conventiei Democrate. Apoi, dreapta, reunita in Alianta D.A. si tractata de forta de locomotiva a lui Traian Basescu, a avut o noua ascensiune in anul 2004, dar s-a destructurat rapid ca urmare a incompetentei si a cupiditatii "tinerilor liberali", precum si a defectiunii gruparii petroliberale care a confiscat PNL si a intrat in coalitia oligarhica transpartinica. Reactia lucida a liberalilor grupati in jurul lui Theodor Stolojan a permis nu numai salvarea liberalismului prin infiintarea PLD, ci si reluarea proiectului politic al unificarii fortelor de centru-dreapta. Aceste forte au avut un succes remarcabil cu ocazia referendumului pentru demiterea presedintelui, moment in care s-a creat un urias val popular pentru sustinerea miscarii reformiste si pentru lupta impotriva coruptiei. Aceasta oportunitate nu a fost insa valorificata prin formarea unui mare partid popular, apt sa atraga nu numai simpatizantii PLD si PD, ci si o mare parte dintre cei care au votat impotriva demiterii presedintelui Traian Basescu, desi sunt simpatizanti ai altor partide sau fac parte din categoria nehotaratilor. In absenta unor partide politice moderne si eficiente, structurate pe o baza doctrinara limpede, reforma politica si institutionala, dezvoltarea economica si lupta impotriva coruptiei au fost si sunt impiedicate, iar succesele partiale obtinute au fost mai degraba rezultatul impulsurilor externe decat al managementului politic intern. Criza politica din Romania s-a cronicizat. In dispretul vointei electoratului, vointa exprimata atat in luna mai, cat si in luna noiembrie 2007, tara este condusa in continuare de un guvern care, desi, in mod transparent, are o sustinere parlamentara nesemnificativa, in mod netransparent, se intemeiaza pe complicitatea unei majoritati parlamentare recreate ad hoc, in functie de interese conjuncturale nelegitime.

PDL - o sansa pentru relansarea dreptei, pentru reforma sistemului politic romanesc.

Orice analiza a cauzelor si a efectelor aparitiei Partidului Democrat Liberal pe scena politica trebuie sa plece de la faptul ca esecul coagularii unui sistem de partide modern si clar definit doctrinar este cea mai importanta problema politica a Romaniei. Din anul 1989 si pana in prezent, nici oamenii politici de dreapta, nici cei de stanga nu au reusit sa construiasca un partid coerent, eficient si functional, intemeiat pe structuri democratice puternice. Mai mult, divizarea dreptei in partide si in factiuni aflate in competitie fratricida a fost si ramane principalul instrument prin care fortele antireformiste au pastrat controlul asupra tarii in ultimii 17 ani. PDL este un raspuns la provocarea creata de acest esec politic major atat al dreptei, cat si al sistemului politic romanesc in ansamblul sau.

Efectele aparitiei PDL

Cel mai semnificativ efect al aparitiei PDL este ca, dupa 60 de ani de dominatie a stangii in Romania, avem in sfarsit sansa ca dreapta sa devina forta politica dominanta. Unul dintre cele mai importante efecte ale aparitiei PDL rezulta din faptul ca PDL isi propune sa creeze noi standarde in politica romaneasca. PDL doreste sa creeze in interiorul sau structuri democratice si transparente, mecanisme de selectie si promovare moderne, precum si organe de audit institutional. PDL va continua procesul de clarificare doctrinara, printr-o serie de initiative in acest domeniu, precum si dezbaterile privind reforma constitutionala si institutionala. Alte obiective importante sunt: construirea unui cadru formalizat de dialog cu societatea civila, patronatele si sindicatele; dezvoltarea resurselor umane ale partidului prin atragerea tinerilor, a intelectualilor, a profesionistilor si a expertilor; elaborarea unui set de politici publice, la nivel national si la nivel local, concretizate in programe de guvernare locala in vederea alegerilor locale si intr-un program de guvernare nationala in vederea alegerilor parlamentare. Asadar, PDL intentioneaza sa introduca noi standarde in politica romaneasca. Astfel, PDL va schimba regulile jocului politic, obligand stanga sa intre in competitie in zona programelor si a proiectelor referitoare la procesele de reforma si la constructia institutionala. Rezultatul acestei competitii nu poate fi decat benefic pentru Romania. PDL reprezinta nu numai o sansa pentru dreapta, ci si una pentru reformarea sistemului politic romanesc. Pe scurt, un proiect necesar Romaniei.