Organizarea și desfășurarea alegerilor locale

1.Stabilirea datei alegerilor

Este operatiunea cu care debuteaza organizarea si desfasurarea alegerilor. In practica electorala s-a impus regula ca data alegerilor se stabileste cu cel putin 45 de zile inaintea votarii si pana la implinirea a 5 zile de la expirarea mandatului.In general,durata de timp dintre actul de stabilire a datei si ziua alegerilor se face tinand cont de continutul si succesiunea operatiilor electorale.Cele 45 de zile sunt atat suficiente cat si necesare pentru realizarea acestor operatii.

Bineinteles ca regulile in aceasta privinta difera de la un sistem constitutional la altul.Data alegerilor poate fi stabilita prin lege sau printr-un act al Guvernului.In general data alegerilor este stabilita intr-o zi nelucratoare(duminica).Acest procedeu ramane totusi discutabil,pentru ca el este una din cauzele absenteismului.

2.Stabilirea numarului,delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale

Circumscriptiile electorale constiuie cadrul organizatoric territorial in care se desfasoara operatiunile de alegere.Daca alegerea sefului de stat prin ea insasi,determina ca intreaga tara sa fie o circumscriptie electorala,alegerea deputatilor,senatorilor si consilierilor,presupune o anumita divizare administrative a teritoriului si populatiei,cei alesi reprezentand grupe de cetateni sau colectivitati umane grupate pe anumite criterii.Exista o stransa corelatie intre numarul circumscriptiilor electorale si numarul celor ce vor fi alesi.Apoi numarul circumscriptiilor electorale depinde de scrutinul practicat.Scrutinul uninominal presupune un numar mai mare de circumscriptii,adica un numar egal cu cel al celor ce urmeaza a fi alesi in ideea ca o circumscriptie electorala desemneaza un deputat sau,dupa caz,un senator ori consilier.Scrutinul de lista,potrivit caruia fiecare circumscriptie electorala desemneaza mai multi deputati sau,dupa caz,senatori ori consilieri,presupune un numar mai mic de circumscriptii.In asemenea situatie circumscriptia electorala se identifica,sub aspectul intinderii teritoriale,cu chiar unitatea administrative.

In explicarea stabilirii numarului si delimitarii circumscriptiilor electorale trebuie sa tinem cont de realitatea ca legislatia electorala a cunoscut si cunoaste o dinamica aparte.De aici schimbarile frecvente in tehnicile electorale folosite.

Numarul circumscriptiilor electorale poate fi stabilit prin constitutii sau legi,poate fi stabilit ,in temeiul legii,de anumite autoritati publice,(de regula Guvernul) dupa criteriile legale.Astfel,de exemplu,legea electorala romana din anul 1990,adoptand scrutinul de lista,a stabilit ca fiecare judet si municipiul Bucuresti constituiau o circumscriptie electorala,delimitarea lor fiind cea administrativ-teritoriala a judetelor si municipiului Bucuresti. Practic,direct in temeiul legii electorale,s-au constituit 41 de circumscriptii,delimitarea lor fiind cea administrativ-teritoriala a judetelor si municipiului Bucuresti.Legea privind alegerile locale stabileste ca pentru alegerea consiliilor locale si a primarilor,fiecare comuna si oras,respectiv municipiu,constiuie o circumscriptie electorala.

Numerotarea circumscriptiilor electorale se poate realiza fie prin lege (de exemplu,Guvern),ea fiind deosebit de utila in efectuarea si inregistrarea operatiunilor electorale.Stabilirea numarului celor ce urmeaza a fi alesi in fiecare circumscriptie electorala revine autoritatilor stabilite de lege si dupa criteriile legale.

3.Listele electorale.Cartile de alegator.

Listele electorale

In alegeri este importanta stabilirea numarului alegatorilor (electoratul) si mai ales identificarea si evidenta acestora.Din examinarea dispozitiilor art.36 din Consitutie rezulta ca electoratul cuprinde cetatenii cu drept de vot.Identificarea si nominalizarea alegatorilor(cetatenilor cu drept de vot) se infaptuieste prin intocmirea listelor electorale.Aceasta operatie se deruleaza in considerarea a doua reguli si anume:fiecare alegator este inscris intr-o singura lista electorala permanenta; obligativitatea inscrierii in listele electorale permanente.

Listele electorale sunt de doua categorii si anume:permanente sau intocmite cu prilejul fiecarei alegeri.Legislatia electorala romaneasca elaborata in baza Constitutiei din anul 1991 a introdus listele electorale permanente.Acestea prezinta reale avantaje fata de listele electorale intocmite pentru fiecare alegere si anume:realizeaza o evidenta clara si exacta(domiciliul fiind criteriul clar si neconfundabil);realizeaza o evidenta permanenta, lesne controlabila,dificil de falsificat;evita inscrierea in mai multe liste electorale;permit urmarirea dinamicii numarului alegatorilor.

Listele electorale permanente se intocmesc la commune pe sate,iar la orase,municipii si subdiviziunile administrativ-teritoriale pe strazi si cuprind alegatorii in ordinea numarului imobilelor in care locuiesc.In ele se mentioneaza numele si prenumele,codul numeric personal,numarul si seria actului de identitate,domiciliul si numarul circumscriptiei electorale.Listele se intocmesc in doua exemplare oficiale,se semneaza de reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor si de primar si se pastreaza in doua registre speciale,cu file detasabile,unul de primarie si celalalt de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au fost intocmite.

Pentru corectitudinea listelor electorale permanente,legea permite verificarea inscrierii in liste a cetatenilor.

Actualizarea listelor electorale permanente este o operatiune strict necesara avand in vedere modificarile firesti determinate de dinamica demografica,de schimbarile de domiciliu etc.In acest sens,legea electorala stabileste mai multe reguli.Ministerul Administratiei si Internelor are obligatia de a actualiza listele electorale,in termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votarii.

Alte reguli referitoare la listele electorale permanente privesc:obligatia primarilor de a inainta o copie de pe liste,cuprinzand alegatorii din