Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public solicita, in conditiile si pentru motivele limitativ determinate de lege, desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntate fara drept de apel, in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala, in prezent fiind reglementat in art. 299-316 din Codul de procedura civila. In recurs, partea care exercita calea de atac poarta denumirea de recurent, iar cea impotriva careia se exercita recursul, intimat. Poate avea calitate de recurent sau de intimat oricare dintre parti indiferent de pozitia procesuala avuta in fata instantei de fond. Recursul poate fi definit prin urmatoarele atribute ale sale: 1. in mod incontestabil, primul si cel mai important atribut al recursului este acela de a constitui o cale extraordinara de atac. Aceasta calificare a recursului ne este oferita chiar de Codul de procedura civila prin situarea sa ,,topografica" in Capitolul I din Titlul V, consacrat Cailor extraordinare de atac, al Cartii a II-a. 2. recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor din proces. 3. un alt atribut important al recursului este acela de a constitui o cale de atac nedevolutiva, intrucat in principiu, nu determina o rejudecare in fond a cauzei. De la aceasta regula exista o exceptie. Intr-adevar, potrivit art. 3041, recursul declarat impotriva unei hotarari care, conform legii, nu poate fi atacata pe calea apelului, nu este limitat la motivele prevazute de art. 304 C.proc.civ., instanta avand posibilitatea de a examina cauza ,,sub toate aspectele". 4. recursul, spre deosebire de apel, nu este insa suspensiv de executare. De la aceasta regula exista insa si unele exceptii. Aceste exceptii sunt prevazute in mod expres de lege. Potrivit art. 300 alin. (1) C.proc.civ. ,,Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauze le privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege". In aceste cazuri, legea recunoaste recursului efect suspensiv in considerarea dificultatilor ce ar putea fi create de repunerea partilor in situatia anterioara in acele imprejurari in care hotararea instantei de recurs ar determina anularea hotararii atacate. 5. un alt atribut al recursului este acela ca el constituie o cale de atac de reformare. Recursul se adreseaza unei instante superioare in scopul exercitarii controlului judiciar si al casarii hotararii nelegale sau netemeinice. 6. este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede si calea de atac a apelului, recursul nu poate fi exercitat omisio medio (adica evitand apelul). Termenul de recurs, daca legea nu prevede altfel, este de 15 zile, si incepe sa curga de la comunicarea hotararii atacate. Codul de procedura civila instituie insa si unele termene speciale de recurs. De exemplu, in materia conflictelor de competenta sau a ordonantei presedintiale, termenul este de 5 zile, iar in material conflictelor de drepturi este de 10 zile. Alteori, legea prevede ca termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea hotararii (in materia perimarii judecatii sau a declinarii competentei). Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul, impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).