Notiunea Contractului - Rolul si Functiile Sale

Cuprins referat Cum descarc?

Notiunea de contract.
1.2 Evolutia contractului. 
1.3 Procesul formarii notiunii de contract. 
2.Libertatea contractuala
2.1 Limitari legale ale libertatii contractuale : ordinea publica si bunele moravuri.
2.2 Critica autonomiei de vointa : dirijismul contractual.


Extras din referat Cum descarc?

1. Notiunea de contract
Conventia (conventio) este o acceptiune mai larga. El provine de la cuvintele cum-venire, semnificand a se apropia de acelasi obiect sau, figurativ, a acomoda, a conveni, a reusi acomodarea unor vointe diferite cu privire la un obiect comun de actiune (in idem placitum consensus . Conventia este acordul intre doua sau mai mute persoane pentru a stabili iintre ele raporturi juridice .
In viziunea lui Domitius Ulpianus, conventia simpla, adica identificarea doar a unui interes, nu este producatoare de obligatii, nici in ceea ce priveste nasterea unui drept real personal sau de familie. 
In opinia lui Ed Cuq, prin prisma reglementarilor romane cu caracter general, conventia apare ca fiind genul, iar contractul si pactul ca fiind speciile ei particulare. Contractul (contractus) este, la randu-i, un termen cu intelesuri multiple, desi, lexical, semnificatia riguroasa este aceea de existenta a unei actiuni judiciare comune pentru acelasi obiect al activitatii convenite. Unii romanisti au demonstrat ca prin contract (la finele epocii vechi), romanii aveau in vedere doar actele sinalagmatice si numai lucrarile faimosilor jurisprudenti clasici (Gaius, Aemilius Palpinianus, Domitius Ulpianus, Julius Paulus) au fost de natura sa extrapoleze sensul profund al contractului si la actele unilaterale.Conventia si contractul au devenit sinonime dupa aparitia contractelor consensuale.Nu orice conventie este contract, insa orice contract este o conventie. 
1.2Procesul formarii notiunii de contract
In sec. I d. Hr., literatura juridica romana nu cunostea inca notiunea generala si abstracta de contract.Contrahere si contractus in limbajul jurisconsultilor nu se apropia ca sens de consensus, ci se invecina cu legatura juridica Contrahere in limbajul juridic era intrebuintat pentru a indica un legamant juridic, o relatie durabila intre persoane, atat in raporturile de familie (logodna, casatorie, adoptie), cat si in materie patrimoniala. Contractus se refera la legaturile pe care legea le permitea sa fie stranse voluntar. Consensus sta la baza unor raporturi juridice si in afara materiei obligatiilor, spre exemplu, in modurile de instrainare a proprietatii (mancipatia, traditia), in materie de familie (adoptia, adrogatia). Consensus sta la baza modificarii unor raporturi juridice (novatia) Termenul de contracus apare pentru prima oara la Celsus. Pomponius foloseste cuvantul contractus pentru a indica o categorie generala de acte juridice. Gaius foloseste curent termenul de contractus in sensul abstract si generic, de categorie de acte juridice. Despre o definitie a contractului putem vorbi la sfarsitul dreptului roman. Dupa Parafaraza greaca a Institutelor lui Iustinian - contractul este acordul de vointa a doua sau mai multe persoane pentru ca sa se nasca o obligatie si pentru ca o parte sa devina debitoare fata de cealalta (duorum pluriumve in idem placitum et consensus ut obligatio constituetur et alter obnoxi efficiatur) .
1.3 Evolutia contractului 
Contractul este o conventiune, un acord de vointa. Pentru ca totusi sa constiuie un izvor de obligatiune, dand nastere unei pretentiuni a carei executare se poate urmari inaintea justitiei, conventia incheiata trebuia sa fi imbrcat anumite forme. Simpla conventie lipsita de acele forme da nastere la un pact din care nu nastea o actiune, ex pacto non nascitur actio , ci numai o exceptie, un mod de aparare in favoarea debitorului Obligatiile contractului rezulta din formalitatile si solemnitatile efectuate cu ocazia incheierii lui
o Formalismul si solemnitatile
Formalismul insemna imbracarea principalelor acte ale vietii sociale, de stat si juridice in forme saratoresti, solemne. In unele cazuri, formalismul consta in participarea grupului social -Adunarea Poporului (comitia curiata). Testamentului calatis comitiis sau adrogatia se faceau in fata comitiilor calate, iar testamentul in procinctu, in fata armatei in ordine de lupta. In cazul testamentului per aes et libram, sau mancipatio familiae, grupul social era prezent prin martori, care in vechime erau agnati ai testatorului. Comunitatea putea fi prezenta si prin organele ei-magistratii.
Solemnitatile constau in verba (cuvinte solemne) et gesta (gesturi rituale). Formalismul domina viata sociala, religioasa si de stat. Pentru existenta si validitatea actului era necesara indeplinirea exacta a riturilor si regulilor descrise sau scrise. 
Riturile aratau diferenta dintre violenta antisociala si violenta pusa in slujba dreptului. Formele creau o ordine in societate, asigurau coeziunea grupului social si protejau pe indivizi impotriva altor indivizi sau impotriva autoritatilor. Regulile erau imperfecte, crude, rigide, dar conforme cu stadiul mental al vremii. In epoca straveche si veche, formalismul de origine magico-religioasa domina viata de stat si dreptul. Toate actele importante ale vietii de stat si juridice se desfasurau in forme sarbatoresti, solemne. Declararea razboiului si incheierea pacii, convocarea si desfasurarea adunarilor poporului si actele dreptului privat se faceau in forme solemne. Omul nu-si putea explica fenomenel naturii, concepand natura ca fiind animata de forte misterioase si ascunse cu care se putea intra in contact pentru a le putea influenta. Formalismul actelor juridice isi are originea intr-o perioada anterioara constituirii cetatii.
In momentul aparitiei, statul preia unele din actele rituale din epoca precedenta si le transforma in acte juridice. In stravechea Roma, formele erau puse in slujba dreptului. Creau o ordine in societate. Cuvintele si gesturile solemne deosebesc violenta pusa in slujba dreptului de violenta anarhica care sfarma coeziunea grupului social. In perioada de trecere spre statul-cetate si, apoi, in perioada urmatoare, riturile asigura solidaritatea in grupul social, protejeza pe cetateni in persoana si averea lor si asigura stabilitatea raporturilor sociale. Formalismul stravechi se transforma pana la fienele republicii in formalism utilitar si rationalist. Cu aceiasi functie, formalismul se mentine pana in zilele noastre.
o Primele forme contractuale cunoscute: Nexum, stipulatio si litterarum obligatio 
Primele forme contractuale romane cunoscute ce se caracterizau printr-un formalism riguros sunt - nexum, stipulatio si litterarum obligatio.
Nexum. Acest contract se face per aet libram -la inceput un imprumut adevarat -Imprumutatorul cantareste banii, ca si la mancipatio, ii da imprumutatului si rosteste o nuncupatio continand impotriva acestuia o damnatio care-l obliga sa-i plateasca datoria.Pe urma, tot ca si la mancipatio, banii au fost inlocuiti prin aes si cantarirea a ajuns fictiva. De atunci nexum n-a mai fost un imprumut adevarat, ci a ajuns un mod general de a contracta o obligatie.
La inceput are obiect numai bani, iar ca efect la inceput nexum era considerat a fi un fel de titlu executoriu, intrucat daca datornicul nu plateste la scadenta creditorul poate cere executarea fara a se mai judeca -dar de la creditorul e obligat sa se judece cu datornicul, ca sa capete hotararea condamnatoare si astfel nexum pierde forta executorie.Stipulatio consta intr-o intrebare verbala a viitorului creditor si un raspuns tot verbal al viitorului datornic - Spondes mihi centum dove?, Spondeo! invocandu-se buna vointa zeilor in sprijinul celor ce participa la raportul juridic
Litterarum obligatio -consta in aceea ca in urma invoielii partilor, anumite mentiuni se fac in scris intr-un registru al creditorului codex cu incuviintarea debitorului.Aceste specii de contracte erau rezervate exclusiv cetatenilor romani pentru ca apoi, prin inraurirea dreptului gintilor sa ajunga apanajul oricarui cetatean


Fisiere in arhiva (1):

  • Notiunea Contractului - Rolul si Functiile Sale.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!