1. Introducere 2. Nasterea raportului de serviciu 3. Modificarea raportului de serviciu 4. Suspendarea raportului de serviciu 5. Incetarea raportului de serviciu 6. Concluzii 7. Bibliografie
1. Introducere "Administratia nu este, de fapt, decat o uriasa masina ale carei operatii trebuie sa devina din ce in ce mai riguroase" este un citat care sa descrie intr-o maniera plastica si cat se poate de placuta ,,mersul" administratiei in ultimii ani. Pentru o mai buna intelegere a sintagmei functionar public consider ca trebuie sa ofer si o scurta descriere sau definitie a functiei publice. Astfel OUG 57/2019 - privind adoptarea Codului Administrativ ne descrie in art. 5 lit. y) functia publica ca fiind ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile public. Totusi o definitie mai doctrinara ne prezinta functia publica drept situatia juridica legal determinata a persoanei fizice investite cu prerogative in realizarea competentei unei autoritati publice, in regim de putere publica, avand ca scop realizarea in mod continuu a unui interes public. In ceea ce priveste notiunea de functionar public, acesta a cunoscut de-a lungul timpului o sumedenie de acceptiuni, in doctrina actuala, functionarul public fiind definit ca persoana fizica investita in mod legal, prin actul de vointa unilaterala al unei autoritati publice sau al cetatenilor, cu sarcina indeplinirii pe un timp nedeterminat, de regula, a unei functii publice, in vederea realizarii competentei organului din structura careia face parte functia respectiva. OUG 57/2019 - privind adoptarea Codului Administrativ defineste functionarul public ca reprezentand persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica, cu precizarea ca: "totalitatea functionarilor publici din cadrul autoritatilor administrative autonome si din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici." De asemenea "persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva al functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public." Dintotdeauna, se arata in dreptul comparat, selectia functionarilor publici a reprezentat o preocupare de prim ordin pentru ,,clasa politica", respectiv, pentru partidele politice aflate la guvernare sau, dupa caz, in opozitie. Criteriile si metodele de selectie reflecta insa, in fiecare tara si pentru fiecare epoca, caracteristicile fundamentale ale sistemului administrativ statal respectiv. Accesul la functia publica respecta in toate statele Uniunii Europene, doua principii complementare a caror importanta variaza pentru fiecare tara, in functie de evolutia istorica si de cultura juridica proprie fiecarei tari: principiul egalitatii si principiul meritului. Principiul accesului egal la functia publica isi are originea in Europa, in respingerea privilegiilor, ca urmare a Revolutiei franceze. Acest principiu se regaseste in toate constitutiile scrise ale Statelor membre ale Uniunii Europene, cu exceptia Danemarcei si a Irlandei, tari in care este consacrat prin lege. Toate legislatiile nationale consacra si principiul recrutarii prin concurs, precum si o serie de conditii prealabile inscrierii. In unele tari occidentale, o importanta mai mare se acorda recrutarii dupa merit, ce isi are originea in principiul mai degraba politic decat juridic, al sistemului de acordare a functiei dupa merit (merit system) generalizat in Marea Britanie, in sec. al XIX-lea. 2. Nasterea raportului de serviciu Daca prin notiunea de functie publica intelegem o profesie, in virtutea careia persoana care o ocupa are un drept la cariera, atunci vom distinge doua categorii de conditii si anume: conditii generale, necesare pentru ocuparea oricarei functii publice si conditii specifice, necesare pentru ocuparea anumitor categorii de functii din administratie, din sfera justitiei, a legislativului etc. Din perspectiva dreptului comparat, de regula se face distinctie intre conditiile obiective si conditiile subiective de acces la functia publica. Conditiile obiective sunt calificate ca fiind acele conditii a caror natura nu trebuie lasata la libera apreciere a autoritatii insarcinate sa verifice daca candidatul le respecta. Conditiile obiective se refera fie la candidati, fie la administratie iar in acest din urma caz, este vorba despre exigenta pe care o regasim peste tot, de a exista posturi bugetare vacante. Facand referire la conditiile subiective, este vorba despre conditii a caror definitie lasa o larga libertate de apreciere autoritatilor care sunt insarcinate cu verificarea lor, in raport cu natura functiilor ce urmeaza sa fie indeplinite si de calitatile particulare ale fiecarui candidat. In ceea ce priveste modalitatea de alegere a functionarilor publici, aceasta a fost diferita pe tot parcursul istoriei si diferita in fiecare tara. Pentru a intelege mai bine aceste diferente trebuie plecat de la ideea ca administratia executa ordinele puterii politice. De aceea multa vreme persoanele care erau alese pe functii publice erau numite in mare parte pe criterii politice. De exemplu, in Franta a aparut odata cu dezvoltarea principiilor democratice necesitatea unui sistem de a il proteja pe functionarul public de influenta politica si de implicarea acesteia, iar din aceasta cauza s-a inceput selectarea functionarilor publici pe criteriul capacitatii fiind astfel mult mai eficient in ceea ce priveste calitatea indeplinirii serviciului public. Pe de alta parte, in Germania functionarii publici din fiecare land sunt alesi de ministrul landului respectiv, iar alegerea se face foarte mult cu implicare din parte partidelor politice. Se confera atata putere, deoarece asta consta si in principiul autonomiei statului federal si al jurisdictiei fiecarui land. In tari precum Belgia se vede ca acolo domina competenta persoanei care este aleasa pe functia respectiva, dar din cauza ierarhiei destul de rigide acest lucru duce la lipsa de mobilitate in ceea ce priveste adaptarea cu anumite probleme.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, Managementul Functiei Publice -suport de curs- - Ana Elena Ranta, Aspecte de drept comparat referitoare la functia publica si functionarii publici - Dana Apostol Tofan, ,,Drept administrativ, vol. I, ed. 4", Editura C.H.Beck - Ordonanta 57/2019 - privind adoptarea Codului Administrativ - Verginia Vedinas, ,,Drept administrativ si institutii politico-administrative", Editura Lumina Lex - Verginia Vedinas, ,,Statutul functionarilor publici. Editia a 2-a", Editura Universul Juridic.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
