I. Organele de urmarire penala II. Modurile de sesizare a) Modurile generale de sesizare a organelor de urmarire penala 1. Plangerea 2. Denuntul 3. Sesizarea din oficiu b) Modurile speciale de sesizare a organelor de urmarire penala 1. Plangerea prealabila 2. Sesizarea organului prevazute de lege 3. Autorizarea organului prevazute de lege 4. Exprimarea dorintei guvernului strain III. Concluzii
I. Organele de urmarire penala Potrivit articolului 201 intitulat ,, organe de urmarire penala", urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala. In denumirea generala de organe de urmarire penala se includ procurorii (constituiti in parchete) si organele de cercetare penala. Procurorii formneaza principalul organ de urmarire penala, deoarece in unele cazuri urmarirea nu poate fi efectuata decat de procuror, iar in celelalte cazuri procurorul poate sa preia efectuarea urmarirei penale de la organele de cercetare penala. Organele de cercetare penala sunt: organe de cercetare ale politiei judiciare si organe de cercetare penala speciale. Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori de politie specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strangere a datelor in vederea inceperii urmaririi penale si de cercetare penala, desemnati nominal de Ministrul Administratiei si Internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acestia sunt incadrati in organele de politie judiciara din structura Inspectoratului General al Politiei Romane si din Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane, din unitatile sale teritoriale si se afla sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Organele de cercetare penala speciale sunt prevazute in art. 208 din Codul de procedura penala: comandantii de unitati militare corp aparte, sefii comenduirilor de garnizoana, comandantii centrelor militare sau ofitierii anume desemnati de catre acestia; ofitierii politiei de frontiera anume desemnati pentru infractiunile de frontiera; capitanii porturilor. Se numesc organe de cercetare penala speciale, deoarece atributiile de baza sunt cele militare si de supraveghere a frontierei, a porturilor si a navigatiei civile, atributiile de cercetare penala fiind limitate si numai in cazurile prevazute de lege. Problemele de siguranta nationala cad in atributiile Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protocol si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale. Se pune problema daca persoanle incadrate in aceste institutii pot efectua cercetarea penala, in art.13 din Legea nr.14/1992, ca si in noua lege organica, se prevede ca ,,organele S.R.I. nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest". La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din S.R.I. pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala. II. Sesizarea organelor de urmarire penala 1. Modurile de sesizare Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare Sesizarea organelor judiciare constituie punctul de plecare a urmaririi penale, fara de care aceasta nu poate incepe si contine atat elementul de informare cat si temeiul legal de desfasurare a activitatii de cercetare Art. 221 din Codul de procedura penala, referitor la modul de urmarire penala rezulta ca acestea pot fi impartite in doua mari categorii: a) moduri generale de sesizare b) moduri speciale de sesizare Art. 221, alin. (1), (2) si (3) C. proc pen. mentioneaza: - modurile generale de sesizare sunt plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu. Produc efectul de a incunostinta organul de urmarire penala, nefiind indispensabile pentru inceperea urmaririi penale deoarece pot fi inlocuite. - modurile speciale de sesizare sunt plangerea prealabila, sesizarea sau autorizarea organului prevazut de lege si exprimarea dorintei guvernului strain in cazul infractiunilor prevazute in art. 171 din Codul penal. Incunostinteaza organul de urmarire penala, dar spre deosebire de cele generale, sunt indispensabile pentru incepearea urmaririi penale, neputand fi inlocuite. In raport cu sursa de informare a organelor judiciare, modurile generale de sesizare pot fi: externe ( plangerea sau denuntul) si interne ( sesizarea din oficiu). Dupa organul de urmarire sesizat intalnim: - moduri de sesizare primara atunci cand cauza este adusa pentru prima oara la cunostinta organului de urmarire penala prin unul din modurile de sesizare. - moduri de sesizare complementara atunci cand cauza a trecut anterior prin fata altui organ de urmarire penala (cazul declinarii de competenta sau rezolutiei data de procuror.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
