Modul de constituire a președintelui și Guvernului Republicii Moldova

Capitolul I. Instituirea presedintelui Republicii Moldova

1.1 Locul si rolul sefului de stat in diferite sisteme politice

Seful statului reprezinta o institutie de aceeasi virsta cu statul. Pe tot parcur¬sul dezvoltarii istoriei a existat un sef de stat (avind diverse denumiri - rege, im¬parat, tar etc), esenta si rolul caruia au ramas de-a lungul anilor aceleasi - de a conduce tara si de a o reprezenta in relatiile cu alte state.

in sistemele politice moderne, acolo unde nu s-a pastrat monarhia ca forma de guvernamint, sef al statului se considera presedintele sau prezidentul tarii.

In tara noastra institutia prezidentiala este recent instituita, in septembrie 1990, si din acest motiv nu gasim in literatura de specialitate o tratare stiintifica bine determinata a locului si rolului ei in sistemul autoritatilor publice. Cu atit mai mult ca forma in care a fost consacrata aceasta institutie initial in Constitutia in vigoare a si suferit anumite modificari.

Bunaoara, putem gasi astfel de afirmatii precum ca Presedintele Republicii are unele atributii legislative si careva atributii executive fara a avea un loc bine determinat. Aceasta parere este profund gresita, elaborata in baza unei analize superficiale a atributiilor sefului de stat.

Acordarea Presedintelui Republicii a atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativa legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibrului dintre aceste puteri. Presedintele Republicii nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa, conform art. 60 din Constitutia Republicii Moldova, este Parlamentul, iar, in conformitate cu modificarile si completarile care au survenit in legea fundamentala. Parlamentul, printr-o lege de abilitare, delegheaza Guvernu¬lui, si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara.

Nu putem fi de acord nici cu parerea, potrivit careia Presedintele Republicii imparte egal puterea executiva cu Guvernul, aflindu-se pe aceeasi treapta in sis¬temul autoritatilor publice. in primul rind, Presedintele Republicii numeste Gu¬vernul, in baza votului de incredere acordat de Parlament (oricum nu se poate numi pe cineva intr-o functie egala cu a celui care numeste), in al doilea rind. Pre¬sedintele dispune de atributii de putere mult mai mari (chiar si cele enumerate mai sus) de care nu dispune nici un guvern sau prim-ministru. Anume aceste atributii de putere, specifice sefului statului, ridica si mentin autoritatea executiva la nivel de cea legislativa si de cea judecatoreasca.

Prin urmare, Presedintele Republicii, pe linga calitatea de a fi sef al statului, este si sef al executivului, aflindu-se in virful piramidei sistemului acestor autori¬tati. Deoarece Constitutia Republicii Moldova consacra un mecanism statal foarte apropiat de cel romin, problemele cu care ne confruntam in procesul de organizare si conducere sociala sunt de aceeasi natura. in acest context, consideram actuala si pentru noi definitia pe care o da prof. T. Draganu raporturilor dintre Parlament, Presedintele Republicii si Guvern, definitie pe care o citam: "Cadrul constitutional pune fata in fata un presedinte al Republicii inzestrat cu o statura juridica destul de puternic profilata si un Parlament, care nu poate fi dizolvat decit in conditii cu totul exceptionale. Este evident ca o asemenea reglementare constitutionala nu poate fi socotita decit o reflectare foarte net definita a principiului separatiei puterilor statului. Aceasta stricta separatie este atenuanta prin faptul ca intre aceste doua organe, care nu depind unul de celalalt, a fost plasat un organ tampon: Guvernul.

Pornind de la statutul juridic conferit de Constitutie Presedintelui Republicii, rolul lui in stat va depinde, in mare masura, de jocul fortelor politice si sociale, precum si de pozitia sefului de stat in raport cu majoritatea politica din Parlament.

1.2 Alegerea si demiterea Presedintelui Republicii

Ca rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislativ si executiv, care a durat circa doi ani sub genericul modificarii regimului de guvernamint (unii in parla¬mentar, altii in prezidential). Parlamentul a adoptat, la 27.07.2000, modificarea prevederilor Constitutiei referitoare la modalitatea de alegere a Presedintelui Re¬publicii. Astfel, daca, conform art.78 din Constitutie, Presedintele era ales prin su¬fragiu universal de intreg poporul, atunci modificarea ce a intervenit stabileste o alta modalitate, si anume, alegerea sefului de stat de catre Parlament prin vot se¬cret. Poate fi ales in aceasta functie orice cetatean cu drept de vot care are virsta de 40 de ani (in varianta abrogata era 35 de ani), a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat. Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi. In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati. Daca si in turul doi nici unul din candidati nu intruneste numarul nece¬sar de voturi, se organizeaza aleg eri repetate. in cazul esecului alegerilor repetate. Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor parla¬mentare.

O astfel de situatie a avut loc la finele anului 2000 (cind nu s-a reusit alegerea sefului de stat) si inceputul anului 2001 (dizolvarea Parlamentului si organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 25.02.2000), iar recenta modificare a art.78 al Constitutiei a fost realizata fara rezerve.

Durata mandatului Presedintelui Republicii este de 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult doua mandate consecutive (art.80).

TEMA: Modul de constituire a Presedintelui si Guvernului Republicii Moldova