Metodologia juridică

Cuprins referat Cum descarc?

I.Consideratii generale privind metoda de cercetare ...3
II.Precizari terminologice 3
III.Notiune ... 3
IV.Metodele cercetarii stintifice juridice 4
IV.1.Metoda logica .. 4
IV.2.Metoda comparativa .. . .. ..5
IV.3.Metoda istorica ... .6
IV.4.Metoda sociologica ..7
IV.5.Metode cantitative ... 8
BIBLIOGRAFIE . ...10

Extras din referat Cum descarc?

I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND METODA DE CERCETARE
Daca natura opereaza spontan, gandirea, in mod special, cea stiintifica, actioneaza pe baza metodica. Metoda apare deci, ca un mijloc eficace al gandirii. Modul in care cugetarea omeneasca se desfasoara reproduce pe acela al procesului realitatii.
In conditiile revolutiei actuale stiintifice si tehnologice se produc profunde transformari: de structura, de metoda, de viziune, ce determina ca cercetarea stiintifica sa treaca printr-o mutatie ce aduce in prim plan un spatiu privilegiat, acela al intalnirii stiintelor, al dezvoltarii unor cercetari la limita stiintelor. In plan metodologic, asistam la impor tante "imprumuturi", la o adevarata contaminare metodologica. Fenomenul este resimtit si in domeniul cercetarii dreptului, in care se imbina metodele traditionale cu cele moderne.
II. PRECIZARI TERMINOLOGICE
Cuvantul metoda vine de la grecescul "methodos" care inseamna cale, drum, dar si mod de expunere. Preocuparea pentru perfectionarea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda -  metodologia (methodos plus logos).
Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. Metoda priveste fie un anumit principiu metodologic (metoda particulara), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala). O metoda, in sensul adevarat al cuvantului, trebuie sa fie determinata de insasi obiectul cercetarii stiintifice, trebuie sa corespunda legilor acestuia. Intre diversele trepte metodologice: generala, particulara, singulara, se stabilesc raporturi complexe, in cadrul carora se pot distinge aspecte caracteristice legaturii dintre general si particular, dintre parte si intreg, dintre proces si moment, etc.
O buna cunoastere, explicarea si interpretarea dreptului (a fenomenului juridic) reclama o metodologie corespunzatoare, in baza careia sa se realizeze o intelegere stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor lui, a esentei, continutului si formei sale, a legaturilor sale multiple cu societatea.
III. NOTIUNEA METODOLOGIEI JURIDICE
Stiinta dreptului isi afirma statutul epistemologic printr-o preo cupare constanta si veche pentru perfectiunea mijloacelor gandirii obiectului sau. In ultimul timp, aceasta preocupare este concentrata in cadrul teoriei si sociologiei juridice.
S-a afirmat in literatura juridica faptul ca "metoda de cercetare in stiinta dreptului -  ca imbinare dintre ceea ce este general si ceea ce este specific -  isi asteapta inca elaborarea". Trebuie totusi amintit ca preocupari de definire a metodologiei juridice si de analiza a metodelor cercetarii stiintifice a dreptului sunt prezentate in literatura juridica din tara noastra, mai veche sau mai noua. Metodologia juridica poate sa apara ca o stiinta despre stiinta dreptului, care dezvaluie aspecte din cele mai importante si pasionante, cum ar fi: modul cum lucreaza omul de stiinta, dar si artizanul dreptului, regulile stiintei dreptului, caracterul sau.
Metodologia juridica este acel sistem al unor factori de relativa invarianta intr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relatii ce se stabilesc intre diferite metode in procesul cunoasterii fenome nului juridic.
Factorii de relativa invarianta intr-un numar suficient de mare de metode sunt in acest caz principiile, normele sau criteriile metodologice, ele formeaza continutul metodologiei juridice.
Raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diferite metode, fie inainte, fie in timpul, fie dupa incheierea actului de cercetare stiintifica alcatuiesc obiectul metodologiei juridice. Acest obiect nu-l formeaza deci metodele, in sine, ci raporturile multiple dintre acestea.
IV. METODELE CERCETARII STIINTIFICE JURIDICE
IV.1. Metoda logica de cercetare juridica
Dreptul este o stiinta deductiva. Atat in con structiile sale teoretice, obtinute din aproape in aproape, cat si in practica juridica, necesitatea argumentarii se prezinta ca o cerinta sine qua non. Cunoasterea pe cale deductiva pleaca si in drept de la premisa ca nu se poate dovedi deductiv nimic decat pornind de la principii anterioare.
Metoda logica este de larga utilitate in orice act de gindire stiintifica. In drept ea este o totalitate de procedee si operatiuni metodologice si gnoseologice specifice, prin care se creaza posib ilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului juridic al unei societati.
Inima oricarei deductii -  analitice sau sintetice -  este silogismul. Stiinta eminamente sistematica, dreptul se apropie con siderabil de matematica, astfel ca cineva a putut defini dreptul ca o 'matematica a stiintelor sociale'. O asemenea apropiere este posibila datorita caracterului pregnant logic al dreptului. Obiectul lor fiind deosebit, matematica si dreptul au puncte comune sub aspectul formei, decurgand din necesitatea stringenta a probei si formarii ipotezelor. O norma procedurala de drept obliga pe acela care face o afirmatie in fata instantei s-o dovedeasca, stabilind si reguli ce alcatuiesc tehnica dovezii.
Principiile logicii formale nu se transpun mutatis mutandis in domeniul juridic. Ele capata o expresie specifica in drept. Exprimand o asemenea realitate, Kalinowski defineste astfel logica juridica: ?Studiul gandirii juridice discursive in toata intinderea acestuia, adica in toate operatiile ei intelectuale pe care le efectueaza in elaborarea, interpretarea si aplicarea dreptului ".
Intr-un sens restrans, logica juridica priveste logica normelor, iar intr-un sens larg, are in vedere elementele constructive de argumentare juridica. In primul rand, aplicarea logicii formale in aprecierile privind fenomenele juridice se circumscrie logicii deon tice, ca logica a obligatiei si a normelor. In preocuparile de logica juridica, se opereaza diferentieri intre propozitiile care exprima reguli si cele care le explica si comen teaza. Juristului ii este necesar si util intregul aparat al logicii.

Fisiere in arhiva (1):

 Metodologia juridica.docx

Bibliografie

Tr. lonascu, E. Barasch, Teoria si metoda in stiintele sociale. VoI. VI. Ed. Politica, Bucuresti, 1966, p. 113
M. Manolescu, Teoria si practica dreptului, Bucuresti, 1946; 
M. Oroveanu, Organizare si metode in administratia de stat, Bucuresti, 1978;
S. Popescu, D. lIiescu, Probleme actuale ale metodologiei juridice, Bucuresti, 1979
J. Horowitz, Logica si dreptul; 
P. Cosmovici, Gandirea juridica in perspectiva logicii formale si a metalogicii., Studii si cercetari juridice, 1, 1971