Metodologia Cercetarii Stiintifice

Extras din referat Cum descarc?

Metodologia cercetarii stiintifice juridice este o parte a stiintei juridice ce poate fi definita ca un ansamblu de principii, de etape si faze, de metode, tehnici si instrumente de investigare si cunoastere stiintifica a fenomenelor juridice.
Metodologia este un cuvant complex, format din methodos si logos care inseamna "metoda" si "stiinta", in limba greaca, iar in traducere libera "stiinta metodei", adica stiinta conceperii, a alegerii si utilizarii metodei in procesul de investigare a fenomenului juridic. In mod similar, si cuvantul methodos este format din doua cuvinte: meta si odos, adica "dupa cale", dupa calea sau indrumarul care-ti asigura succesul oricarei investigatii stiintifice. Asadar, metoda si metodologia sunt in fapt "un fir al Ariadnei", care, insusite si bine stapanite, nu te lasa sa te ratacesti in jungla informatiilor si faptelor stiintifice.
Metodologia cercetarii stiintifice se clasifica in trei niveluri de metode:
- metode de maxima generalitate, specifice tuturor stiintelor;
- metode proprii unui grup de stiinte;
- metode specifice fiecarei stiinte.
Dimensiunea functiei vitale a metodologiei de cercetare stiintifica poate fi mai bine inteleasa daca o privim in cadrul stiintei din care face parte si pe care o serveste in totalitate laturilor acesteia.
Stiinta este un fenomen complex, care poate fi privit din diferite puncte de vedere si care este definita in cele mai diferite formule. Stiinta este "un ansamblu de cunostinte sistematizate si verificate de practica", este "o cunoastere care poate fi verificata si confirmata empiric", este "o cunoastere care se ocupa cu studiul legilor care guverneaza realitatea si pe baza carora se elaboreaza previziuni stiintifice".
In domeniul juridic, stiintele juridice se impart in: 
- stiintele juridico-istorice care studiaza dreptul in evolutia lui istorica, concreta, in mod chronologic, facansu-se referire la istoria generala a dreptului, istoria dreptului romanesc.
- stiintele juridice de ramura. Normele de drept reglementeaza diferite categorii de relatii sociale in forme specifice. Aceste forme specifice, determinate de particularitatile relatiile sociale pe care le reglementeaza, constituie criteriul principal de diviziune a dreptului in mai multe ramuri, pe baza carora se formeaza stiintele juridice de ramura.
In literatura juridica universala se considera ca ramurile dreptului ar fi, in general, urmatoarele: dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul penal, dreptul agrar, dreptul procesual penal, dreptul procesual civil. Un loc aparte il ocupa dreptul international public si dreptul international privat.
O alta dimensiune a stiintei rezulta din particularitatile ei fata de arta; in timp ce stiinta reda realitatea eliminand orice aspect subiectiv, arta reda realitatea obiectiva raportata la om, la subiectivitatea lui.
Orice stiinta are o structura alcatuita din patru componente:
1) materialul faptic acumulat istoric;
2) ipoteze confirmate si neconfirmate; 
3) rezultatele observarilor si experimentarilor concretizate sub forma abstractiilor si generalizarilor stiintifice: limbaj, concepte si notiuni; principii, legi, teorii, axiome confirmate de practica;
4) metodologia de cercetare stiintifica sau modelul de cercetare a realitatii practice.
Aceasta structura ii confera stiintei superioritatea neta fata de cunoasterea comuna. In timp ce cunoasterea comuna este superficiala, rod al invatarii prin ucenicie, cunoasterea stiintifica are o armatura teoretica, are metode de investigare, are procedee de verificare a ipotezelor si, in fine, are un limbaj propriu, concepte, notiuni.
Pentru a servi teoria, metoda trebuie sa imbine insa rigoarea cu flexibilitatea; o ghidare metodologica rigida nu este buna. Metoda trebuie sa se subordoneze fenomenului juridic, cunoasterii esentei lui. Dar aceasta nu inseamna ca metodologia este un produs secundar al stiintei; metodologia este calea stiintei, ansamblul de etape si instrumente ale cunoasterii stiintifice.
Cercetarea stiintifica este clasificata in doua mari categorii:
1. Cercetarea stiintifica fundamentala
Aceasta este o activitate teoretica sau experimentala fundamentala care are ca scop principal acumularea de noi cunostinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile, fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specifica.
In cadrul acestui prim tip, un loc aparte, special il ocupa cercetarea fundamentala experimentala, orientata catre aplicatii practice de viitorului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Metodologia Cercetarii Stiintifice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!