Medierea Conflictelor de Muncă

Medierea conflictelor de munca

1. Aspecte generale

Medierea este o forma alternativa de rezolvare a disputelor intre doua sau mai multe parti ce doresc sa ajunga la o intelegere, cu ajutorul unei terte persoane, specializate in calitate de mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al partilor) state, organizatii, comunitatii, indivizi.

Articolul alin. 1 si 2 din Legea 192/2006 reglementeaza medierea astfel: ,,Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.

Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile."

Mediatorii utilizeaza tehnici specifice pentru a imbunatati dialogul dintre partile implicate ajutand la atingerea unei conventii (cu efecte concrete) in problema pusa in discutie. Fireste, mediatorul trebuie sa fie impartial, iar discutiile sa fie pastrate de catre acesta in conditii de confidentialitate.

Partile implicate pot folosi mediatori in probleme comerciale, legale, diplomatice, de comunitate sau neintelegeri de la locul de munca sau familiale.

,,Metodele de solutionare alternativa a disputelor(S.A.D), sunt clasificate in cel putin 4 categorii: negocierea directa, medierea , concilierea si arbitrajul. Intre situatia cand partile nu fac nimic pentru solutionarea conflictelor dintre ele si recurg la solutionarea lui pe cale judiciara, se retine patru forme de solutionare alternativa a disputelor (S.A.D.).

(S.A.D.) poate fi definita si ca un continuum intre nesolutionarea unei dispute si solutionarea ei prin metode traditionale (prin interventia instantelor judecatoresti)."

2. Desfasurarea procedurii de mediere

1. Libertatea partilor in organizarea procedurii de mediere

Libertatii partilor de a fi acceptata sa supuna medierii litigiului lor i se adauga o egala libertate de a-i organiza desfasurarea ( sens in care dispune si Legea model UNCITRAL in art. 3 ), exceptie facand cazul cand ele au acceptat sa aplice regulamentul unei institutii specializate in mediere ( la fel ca in cazul arbitrajului), cand continutul procedurii se va regasi in acesta.

Partile sunt cele care trebuie sa prevada modalitatea in care se va desfasura medierea, fie prin descrierea acesteia, fie prin referire la regulamentul unui centru de mediere (art. 6 paragraful 1 din legea model UNCITRAL).

In absenta unei conventii a partilor referitoare la modalitatea in care concilierea sa se desfasoare, conciliatorul poate conduce procedura asa cum considera de cuviinta, tinand cont de circumstantele cauzei, de dorintele exprimate de parti si necesitatea rezolvarii cat mai rapide a disputei ( art. 6 paragraful 2 din Legea model UNCITRAL). Aceasta prevedere se apropie foarte mult de cea stipulata de in art. 7 paragraful 3 din regulamentul de conciliere UNCITRAL din 1980 care indica rolul conciliatorului care tinand cont de vointa partilor, poate organiza procedura asa cum crede de cuviinta.

2. Posibilitatea luarii masurilor provizorii

Se poate concepe ca in timpul desfasurarii procedurii de mediere una dintre parti sa considere necesar a fi luate masuri provizorii, masuri destinate conservarii sau salvgardarii unor drepturi ( sechestru asigurator, popire asiguratorie, sechestru judiciar).

Investirea mediatorului nu ar trebui sa impiedice o parte sa se adreseze judecatorului fondului cu o cerere prin care se solicita de se lua masuri provizorii. Mediatorul nu poate dispune de masuri ,,provizorii" (asiguratorii).

3. Desemnarea mediatorului sau a conciliatorului

Medierea reprezinta o procedura esentialmente cu caracter privat si de aceea intreaga activitate trebuie lasata la dispozitia partilor, inclusiv la alegerea tertului chemat sa le sprijine in rezolvarea neintelegerii. Reglementarile nationale,cat si cele internationale prevad ca partile sunt libere sa-si aleaga mediatorul.