I. Notiunea de masuri preventive. Masurile preventive sunt masuri de constrangere puse la dispozitia organelor judiciare penale, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, pentru a impiedica sustragerea suspectului sau inculpatului de la urmarire penala ori de la judecata sau pentru prevenirea comiterii de catre acesta a unei alte infractiuni. Noul Cod de procedura penala prevede un numar de cinci masuri preventive, trei fiind privative de libertate (retinerea, arestul la domiciliu si arestarea preventiva), iar alte doua fiind restrictive de drepturi (controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune). Buna desfasurare a procesului penal poate fi compromisa prin ascunderea infractorului, fuga acestuia sau prin actele sale de zadarnicire a aflarii adevarului. In acest sens, luarea masurilor preventive conduce la realizarea scopului de preventie, fie printr-o minima atingere adusa libertatii individuale a suspectului sau inculpatului. Potrivit art. 202 alin. (4) C. proc. pen., masurile preventive sunt: a) Retinerea; b) Controlul judiciar; c) Controlul judiciar pe cautiune; d) Arestul la domiciliu, e) Arestarea preventiva. Noua reglementare este in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, conferind organelor judiciare: 1. modalitati suplimentare de individualizare a masurilor preventive, in raport de: - gradul de pericol social al infractiunii; - scopul masurii; - circumstantele personale ale inculpatului. 2. aplicarea a doua principii fundamentale - art. 202 alin. (3) N.C.p.p. N.C.p.p.: - principiul proportionalitatii masurii preventive cu gravitatea acuzatiei; - principiul necesitatii luarii masurii pentru realizarea scopului urmarit. II. Notiunea de control judiciar si aspect practice privind aplicarea acestei masuri. Potrivit art. 202 Cod proc. pen.: ,,(1) Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. (2) Nicio masura preventiva nu poate fi dispusa, confirmata, prelungita sau mentinuta daca exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale. (3) Orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia". Conform art. 211 C. proc. pen.: ,,(1) In cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca aceasta masura preventiva este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1). (2) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1)". Potrivit art. 212 C. proc. pen.: ,,(1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat in stare de retinere. (2) Inculpatului prezent i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat si motivele luarii masurii controlului judiciar. (3) Masura controlului judiciar poate fi luata numai dupa audierea inculpatului, in prezenta avocatului ales ori numit din oficiu. Dispozitiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplica in mod corespunzator. (4) Procurorul dispune luarea masurii controlului judiciar prin ordonanta motivata, care se comunica inculpatului". Conform art. 213 C. proc. pen.: ,,(1) Impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura controlului judiciar, in termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond. (2) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat conform alin. (1) fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu si dispune citarea inculpatului. (3) Neprezentarea inculpatului nu impiedica judecatorul de drepturi si libertati sa dispuna asupra masurii luate de procuror. (4) Judecatorul de drepturi si libertati il asculta pe inculpat atunci cand acesta este prezent. (5) Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii. (6) Judecatorul de drepturi si libertati poate revoca masura, daca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a acesteia, sau poate modifica obligatiile din continutul controlului judiciar. (61) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza plangerea este definitiva. (7) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de la pronuntarea incheierii".
1. A. Pintea, Urmarirea penala. Aspecte teoretice si practice, Ed. Universul Juridic, 2017, pag. 304; 2. Gr. Theodoru, Tratat de drept processual penal, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, pag. 358; 3. M. Dumitru, Ghid de cercetare penala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2016, pag. 196; 4. I. Neagu, Drept procesual penal. Partea generala, vol. II, Ed. Euro-Trading, Bucuresti, 1992, pag. 131. 5. www.juridice.ro 6. www.portal.just.ro 7. www.lege5.ro
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).