Multa vreme s-a considerat ca in sectorul public nu poate fi vorba de performanta,argumentandu-se ca prin insasi continutul obiectivului fundamental al managementului public este eliminata posibilitatea acceptarii acestui concept.
Limitele unei astfel de gandiri au fost demult depasite in managementul public din tarile dezvoltate, dupa ce un numar bun de ani subiectul s-a aflat in dezbaterea teoreticienilor si practicienilor.Astfel se porneste de la o prima premisa potrivit careia gandirea managerilor publici trebuie sa se situeze undeva la granita dintre logica sociala si logica concurentiala.
Logica sociala rezulta din aceea ca orice initiativa a reprezentantilor managementului public, in ceea ce priveste cantitatea si calitatea serviciilor oferite, trebuie sa fie determinata de interesul public general si orientarea in totalitate catre satisfacerea acestuia.
Logica concurentiala trebuie perceputa la fel de toti managerii publici. Elementele unei astfel de logici sunt numite criterii de performanta si se exprima prin << Cei trei E >>, respeciv:
- Economie
- Eficienta si
- Eficacitate.
A doua premisa este aceea ca institutiile publice, prin cadrul legislativ definit, au atributii in ceea ce priveste gestionarea resurselor publice pentru realizarea unor obiective de interes public. La mijlocul secolului trecut s-a dezvoltat ideea potrivit careia in sectorul public nu poate
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
