Introducere Actualitatea si importanta problemei abordate. Criminalitatea intotdeauna a erodat valorile sociale, bunastarea, amenintand viata sau sanatatea cetatenilor, fapt care, in consecinta, determina o degenerare a calitatii vietii tuturor membrilor societatii. Desi pedeapsa penala sub forma inchisorii a dominat decenii la rand, aceasta nu a convins societatea ca este unicul mijloc desavarsit in corectarea si reeducarea persoanelor care au savarsit fapte penale, pedepsite cu o astfel de sanctiune. Astfel, institutia liberarii de pedeapsa penala inainte de termen a devenit salvatorul legiuitorului in reglementarea unor situatii ce nu necesita o recluziune a unei persoane vinovate de o fapta penala. Liberarea de pedeapsa penala presupune liberarea anume de pedeapsa penala pronuntata prin sentinta instantei de judecata persoanei recunoscute vinovate de comiterea infractiunii, si nu de alte masuri de constrangere prevazute de lege. Scopul si obiectivele tezei. Scopul luvrarii consta in elaborarea unei conceptii teoretice care ar putea duce la eficientizarea aplicarii institutiei liberarii de pedeapsa penala inainte de termen, in special a persoanelor care sunt vinovate de unele fapte penale. Scopul propus a conditionat realizarea urmatoarelor obiective: - analiza conditiilor legale ale aplicarii modalitatilor liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen; - orientarea destinatarilor si beneficiarilor legii penale spre aplicarea si respectarea inaltelor standarde ale justitiei; - elucidarea naturii juridice a institutiei liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen si a modalitatilor ei prin prisma exigentelor legislatiei RM; - argumentarea complexa a aplicarii liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen in privinta celor condamnati, a interpretarii legii penale in cauze concrete, a motivarii si corectarii erorilor comise in practica judiciara privind aplicarea modalitatilor liberarii de pedeapsa penala. In vedrea realizarii scopului si obiectivelor trasate, au fost utilizate urmatoarele metode: dialectica, istorica, logico-juridica, de drept comparat, sistematica si statistica. Suportul metodologic si teoretico-stiintific al lucrarii. Cercetarile intreprinse se bazeaza pe studierea doctrinei, legislatiei si practicii judiciare existente in domeniul dat. La realizarea studiului, drept punct de reper a servit legea penala, procesual-penala, executionala a RM.Baza teoretica a investigatiei o constituie lucrarile savantilor in domeniu: Basarab M., Borodac A., Macari I., Dolea I., Costache Gh., Moraru V., Ciobanu I., Ulianovschi Gh., Ulianovschi X., Botnaru S., Grama M., Savga A., 1. Analiza liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen ca forma a liberarii de pedeapsa penala Liberarea de pedeapsa penala reprezinta o institutie de drept penal, reisind din faptul ca norma materiala ce prevede aceasta institutie, cu modalitatile sale, este prevazuta in CP RM intr-un capitol separat de alte institutii de drept penal si care stabileste esenta acestei institutii prin specificarea prevederilor legale ce trebuie sa fie intrunite pentru a putea fi aplicata. Numai in urma stabilirii exacte a intrunirii conditiilor ce se refera la una sau alta dintre modalitatile liberarii de pedeapsa penala, instanta de judecata poate aplica aceasta institutie si numai in masura in care ea poate contribui la corectarea si reeducarea in regim de libertate a persoanei vinovate de o infractiune. In conformitate cu art. 89 alin. (2) CP RM intrat in vigoare la 12 iunie 2003, liberarea de pedeapsa penala se efectueaza prin urmatoarele modalitati: 1) condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei; 2) liberarea conditionata inainte de termen; 3) inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blanda; 4) liberarea de pedeapsa a minorilor; 5) liberarea de pedeapsa datorita schimbarii situatiei: 6) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave; 7) amanarea executarii pedepsei penale pentru femei gravide si femei care au copii in varsta de pana la 8 ani. Scopul pedepsei penale poate fi atins si in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea, generand astfel o posibila reintegrare sociala a condamnatului inainte de termen. Importanta acestui institut penal, dupa cum se mentioneaza in literatura de specialitate, rezulta din faptul ca liberarea conditionata a persoanei condamnate la inchisoare o separa de mediul penitenciar care, oricat de bine ar fi organizat, oricum exercita o influenta negativa asupra tuturor condamnatilor, indeosebi asupra celor primari. Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen (ca, de altfel, si alte tipuri ale liberarii de pedeapsa) are drept scop stimularea condamnatilor de a manifesta pe durata detentiunii o comportare ireprosabila. Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi definita ca fiind o categorie a liberarii de pedeapsa penala ce consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de executarea deplina a pedepsei, cu conditia ca pana la implinirea duratei acesteia sa nu mai savarseasca infractiuni sau delicte contraventionale, sa nu se eschiveze intentionat de la indeplinirea obligatiilor stabilite de instanta de judecata. De institutia liberarii conditionate poate beneficia orice condamnat la pedeapsa cu inchisoarea, indiferent de durata acesteia, condamnatii cu trimitere intr-o unitate militara disciplinara, precum si condamnatii la detentiunea pe viata. Instanta de judecata este aceea care hotaraste in fiecare caz in parte daca este sau nu oportuna acordarea liberarii conditionate. Asadar, institutia liberararii conditionate de pedeapsa inainte de termen reprezinta o reflectare a principiului umanismului in dreptul penal. Specificul acesteia consta in liberarea persoanei care executa un anumit tip de pedeapsa de la executarea de mai departe a acesteia, in prezenta anumitor conditii si prin respectarea unor obligatii de catre cel liberat conditionat de pedeapsa inainte de termen. Astfel, aceasta forma de liberare poate fi una atat conditionata, cat si una neconditionata. Daca in timpul partii neexecutate din pedeapsa condamnatului i se pune in sarcina sa indeplineasca anumite obligatii stabilite de instanta de judecata, atunci acestea devin unul dintre motivele pentru care condamnatul, la incalcarea acestora, poate fi trimis sa execute partea din pedeapsa neexecutata, stabilita prin sentinta de condamnare. Daca in privinta sa nu sunt stabilite anumite obligatii, condamnatul urmeaza sa se reintegreze in societate, fara a fi limitat prin acestea.
1. Barbaneagra A., Berliba V., Gurschi C. s.a. Codul penal comentat si adnotat. Chisinau: Cartier, 2005, 656 p. 2. Basarab M. Drept penal. Partea generala. Vol. II. Bucuresti: Lumina Lex, 1997. 3. Bujor V., Sarbu P. Detentiunea pe viata. Chisinau: Universitatea de Criminologie, 2001. 4. Codul de executare al RM. Legea nr. 443-XV din 24.12.2004. In: MO nr. 34-35/112 din 03.03.2005. 5. Codul de procedura penala al RM. Legea nr. 122-XV din 14.03.2003. In: MO nr. 104- 110/447 din 07.06.2003. 6. Codul penal al RM. Legea nr. 985-XV din 18.04.2002. In: MO nr. 128-129/1012 din 13.09.2002. 7. Constitutia RM, adoptata la 29.07.1994. In: MO nr. 1 din 12.08.1994. 8. Costache Gh. Liberarea coditionata. Chisinau: ULIM, 2000. 9. Dongoroz V. Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea generala. Bucuresti: Ed. Academica si Pedagogica, 1969. 10. Macari I. Dreptul penal al RM. Partea generala. Chisinau: USM, 2002, 398 p. 11. Rusnac S. Psihologia dreptului. Chisinau, 2000. 12. Ungureanu A. Drept penal roman. Partea generala. Bucuresti: Lumina Lex, 1995, 460p.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).