Legea celor XII Table

1. REPUBLICA

„În anul 509 î.e.n. când s-a instaurat republica, regii au fost înlocuiti de consuli, care erau alesi pe o durata de un an, în numar de doi ; ei lucrau în comun, iar hotarârea unuia dintre ei era valabila numai cu încuviintarea celuilalt.”1

Roma si-a extins cuceririle printr-o politica permanenta de expansiune, devenind singura stapâna a bazinului mediteranean, în aceasta perioada, republica romana cunoscând o dezvoltare rapida din punct de vedere economic si social. Aceasta se datora unei armate puternice, pe care romanii au creat-o special, din dorinta de expansiune. Ca urmare Roma concentreaza un numar tot mai mare de sclavi pe a caror munca începe sa se bazeze întreaga productie de bunuri a societatii.

Viata sociala se caracteriza prin confruntarea continua dintre patricieni si plebei, conflict întetinut de conditiile discriminatorii impuse celor din urma, atât din punct de vedere politic cât si economic.

Catre sfârsitul republicii, societatea romana trece prin mutatii profunde care determina restructurarea categoriilor sociale, iar distinctia dintre patricieni si plebei se estompeaza, aparând noi categorii derivate, respectiv cavalerii si nobilii.

Cavalerii erau trecuti pe listele censului si detineau o avere de minimum 400.000 de sesterti. Cavalerii erau cei îmbogatiti în urma comertului cu sclavi, a celui maritim, din arendarea impozitelor, a minelor si a lui ager publicus. Aveau ca semn distinctiv dreptul de a purta un inel de aur si aveau locuri rezervate la teatru.

Nobilii erau cei ce detineau o magistratura curula ori descendentii lor. De asemenea nobili erau si cei din familiile acestora. Nu era o piedica pentru un plebeu de a ajunge nobil, în fapt fiind totusi destul de greu pentru un plebeu sarac sa fie magistrat curul, caci magistraturile erau onorifice si necesitau mari cheltuieli.

Alte categorii sociale erau formate din proletari si sclavi. Proletar era omul sarac, care nu aveacopii (proles). La sfârsitul republicii, drept consecinta a legii grânelor, prin care statul era obligat sa procure în conditii ieftine grâu pentru saraci, proletarii devin cetateni saraci care nu aveau nici un alt mijloc de existenta decât ajutorul acordat de stat.

Sclavii constituiau categoria de oameni care nu se bucurau de libertate, nefiind considerati persoane, iar munca acestora era principala forta în viata economica.

Organele de exercitare a puterii politice au fost preluate de adunarilor poporului si senat, perioada în care regele dispare si apar magistratii.

Existau patru categorii de adunari ale poporului :

- comitia curiata ;

- comitia centuriata ;

- concilium plebis ;

- comitia tributa.

Comitia curiata, în care aveau acces numai patricienii, ce îsi exercitau prerogativele atât în materia dreptului public si privat, legate de anumite institutii juridice ca testamentul si adrogatiunea, cât si în viata religioasa.

Comitia centuriata cunoaste o transformare, prin aceea ca, marindu-se numarul centuriilor, s-a marit si numarul celor care participau la vot, astfel ca toti cetatenii ce purtau arme, inclusiv plebeii, aveau prerogative legislative, elective si judecatoresti.

Concilium plebis era adunarea plebei, care la origine adopta hotarâri obligatorii numai pentru plebei. Odata cu Legea Hortensia, la începutul sec. III î.e.n., hotarârile ei devin obligatorii pentru toti cetatenii, inclusiv pentru patricieni, care încep sa participe la lucrarile sale pentru a-si apara interesele.2 Concilium plebis s-a transformat cu timpul în comitia tributa.

Comitia tributa era adunarea tuturor cetatenilor romani, ca urmare a împartirii lor în patru triburi (cartiere) urbane si rurale, dupa criteriul cartierului în care locuiau.