Izvoarele Secundare (Derivate) ale Dreptului Comunitar

Cuprins referat Cum descarc?

ABREVIERI . 2
BIBLIOGRAFIE. 3
CAPITOLUL I
ACTE COMUNITARE 
CU FORTA JURIDICA OBLIGATORIE 
SECTIUNEA I CONSIDERATII INTRODUCTIVE . 4
SECTIUNEA II REGULAMENTUL . 5
SECTIUNEA III DIRECTIVELE . 6
SECTIUNEA IV DECIZIILE . 8
SECTIUNEA V ASPECTE COMUNE ACESTOR CATEGORII
DE IZVOARE . 9
1. Autentificarea . 9
2. Motivarea . 10 
3. Publicarea. Notificarea . 11
4. Intrarea in vigoare . 12
5. Punerea in aplicare . 12
CAPITOLUL II ACTE COMUNITARE 
FARA FORTA JURIDICA OBLIGATORIE
SECTIUNEA I RECOMANDAREA . 14
SECTIUNEA II AVIZUL . 15


Extras din referat Cum descarc?

CAPITOLUL I
ACTE COMUNITARE CU FORTA JURIDICA OBLIGATORIE
SECTIUNEA I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Termenul ,,act comunitar" inseamna orice instrument legislativ sau administrativ, adoptat de 
de autoritatile administrative ale comunitatilor. Avand caracter derivat, dreptul secundar nu poate contraveni dreptului primar, in caz contrar, el va fi lipsit de efecte juridice. In acelasi timp, dreptul secundar trebuie sa fie conform obiectivelor fundamentale, generale, ale Comunitatii europene si obiectivelor cu caracter mai specific, care sunt infaptuite prin intermediul diverselor politici comunitare si, chiar, daca Tratatul instituind Comunitatea Europeana, nu enunta expres obiectivele specifice ale unei anumite activitati, aceste obiective pot fi normal deduse prin interpretare. Ele, insa, trebuie sa fie conforme principiilor generale ale dreptului comunitar, in sensul ca, spre exemplu, aplicarile diferentiate trebuie sa respecte principiul nediscriminarii, inclusiv atunci cand regulile de aplicare acorda unui stat membru o perioada mai mare de implementare, precum si prohibitiile specifice enuntate de Tratat in diferite domenii. 
In doctrina se disting doua categorii esentiale de izvoare ale dreptului comunitar: izvoare primare si izvoare secundare .Cea de-a doua categorie, izvoarele secundare, cuprind, in mod obligatoriu, actele adoptate de institutiile comunitare in scopul aplicarii prevederilor tratatului: regulamente, directive, decizii. Ele au un caracter juridic obligatoriu, nu sunt simple rezolutii sau recomandari in dreptul international . Marcu Viorel in cartea "Drept institutional comunitar", aparuta la Editura Nova, in anul 1994, considera ca actele institutiilor comunitare reprezinta "sursa cea mai importanta a dreptului comunitar". Din categoria actelor de drept derivat fac parte o serie de acte care au la baza Tratatul instituind Comunitatea Europeana, de unde si denumirea lor, care indica ca adoptarea lor se fundamenteaza pe dreptul primar. In fapt, nu exista o ierarhie intre aceste acte, deoarece regula paralelismului formelor nu si gaseste aplicare in dreptul comunitar, desi un regulament poate modifica o directiva daca baza juridica utilizata permite recurgerea la doua tipuri de instrumente. Aceasta regula cunoaste, totusi, o exceptie care este evidenta . Exista o ierarhie intre actele de drept derivat de baza si masurile de executare care le sunt subordonate. Actele derivate pot fi clasificate in mai multe categorii, insa ele pot fi guvernate, in principal, de reguli comune. Clasificarea acestor acte se fundamenteaza pe art. 249 T.C.E., care cuprind o enumerare a acestor acte si a efectelor lor. Totusi, practica este aceea care conduce la dezvoltarea unei intregi serii de acte atipice. Natura veritabila a unui act nu depinde de numele sau, iar Curtea de Justitie a Comunitatii Europene nu ezita sa analizeze obiectul, continutul si aplicabilitatea unui act pentru a-l califica in mod corect . 
Art. 249 distinge intre regulament, directiva si decizie, care sunt acte obligatorii, si, recomandari si avize, ca acte facultative, pe de alta parte.
SECTIUNEA II
REGULAMENTUL
Are aplicabilitate generala, fiind "obligatoriu in toate elementele sale si este direct aplicabil intre toate statele membre" . Chiar daca regulamentul nu se adreseaza decat unui numar limitat de persoane, acest lucru nu il face sa piarda caracterul general, chiar daca persoanele carora le este aplicabil pot fi identificate, avand in vedere ca "aceasta aplicare se efectueaza in virtutea unei situatii obiective de drept sau de fapt definite prin act, in relatie cu finalitatea acestuia din urma" .Aceasta este una dintre deosebirile existente intre regulament si decizie. Conditia caracterului general al regulamentului este intemeiata, mai ales din perspectiva controlului de legalitate.
Regulamentul trebuie sa fie obligatoriu in toate elementele sale, fapt care le deosebeste de directive intrucat acestea sunt obligatorii pentru state numai in ce priveste rezultatul de obtinut . Regulamentul obliga nu numai statele, ci si intreprinderile, fiind creatoare de drepturi subiective in beneficiul particularilor . 
El este direct aplicabil in toate statele membre, nu trebuie sa faca obiectul nici unei masuri de transpunere si se impune ordinii juridice nationale, inca din momentul intrarii sale in vigoare. Aplicabilitatea generala implica faptul ca regulamentul creeaza drepturi si obligatii pe care particularii le pot valorifica atat in in relatie cu autoritatile nationale (efect direct vertical), cat si in raport cu alti particulari (efect direct orizontal).
Regulamentele se pot clasifica in regulamente de baza si regulamente de executare. Cele de baza sunt, in principiu, de competenta exclusiva a Consiliului European sau a cuplului Consiliu/Parlamentul European. Regulamentele de executare pot fi adoptate de catre Consiliu sau de catre Comisie, cu abilitarea data de acesta, si ele sunt subordonate, din punct de vedere al interpretarii si validitatii, regulamentului de baza fata de care trebuie sa fie conforme.
Regulamentul, se poate afirma, ca este actul cel mai eficient si complet din multitudinea instrumentelor legislative puse la dispozitia institutiilor comunitare, beneficiind, asa cum am aratat, de aplicabilitate generala, de obligativitate in toate elementele sale, fiind in acelasi timp, direct aplicabil in toate statele membre. Acesta se publica obligatoriu in Jurnalul Oficial al comunitatilor Europene. Data intrarii lor in vigoare este mentionata in chiar textul lor, iar in absenta acestei precizari, regulamentele intra in vigoare in a douazecea zi de la data acelei publicari.
In privinta conditilor de fond, un regulament trebuie sa indice temeiul legal al adoptarii sale, avizele care trebuie sa fie obtinute din partea Parlamentului, Comitetului Economic si Social, Comitetul regiunilor, dupa caz si indeplinirea procedurilor formale prevazute pentru adoptarea actului in cauza (cine a avut initiativa sau propunerea legislativa, consultarea altor organisme). In sfarsit, in preambulul sau mai trebuie avuta in vedere si o motivare in fapt si in drept pentru hotararile luate. Aceste conditii sunt cerute, potrivit art. 253 din Tratat, si in cazul deciziilor si directivelor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Izvoarele Secundare (Derivate) ale Dreptului Comunitar.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!