Interceptarea Convorbirilor și Comunicatelor în Sistemul Dreptului Penal Comparat

Secţiunea 1. Interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri

§1. Noi metode de aplicare şi utilizare a interceptărilor audio sau video

Vom prezenta pe scurt utilitatea acestor procedee probatorii, astfel cum a fost evidenţiată în literatura de specialitate .

Prin punerea sub ascultare a telefonului fix este posibilă aflarea numerelor de telefon de la care se apelează precum şi cele care se formează de la aparatul respectiv, conţinutul convorbirilor, data, ora şi locul din care s-au efectuat.

Ulterior, pot fi identificaţi titularii celorlalte posturi telefonice care au intrat în legătură cu suspectul.

Supravegherea unui telefon mobil poate furniza, pe lângă informaţia obţinută prin apeluri telefonice, şi informaţii referitoare la poziţia sau traseul în teritoriu al deţinătorului, precum şi conţinutul mesajelor transmise.

Autorizarea supravegherii unui telefon public este posibilă dacă sunt date clare că suspectul foloseşte în mod constant acel telefon şi dacă nu sunt posibile interceptarea şi urmărirea altor telefoane.

Prin punerea sub urmărire a pagerelor se poate obţine o evidenţă reală despre telefoanele şi codurile folosite de posesorii acestora.

Se poate emite autorizaţie de supraveghere şi pentru un fax care transmite sau care primeşte informaţia sau chiar pentru un fax care transmite copii după tot ce a fost transmis de la şi către faxul în cauză.

Cerinţele de interceptare minimă sunt destul de complicate pentru acest tip de urmărire, motiv pentru care infractorii folosesc acest mijloc de comunicare pentru a evita controlul activităţii lor. Uneori se poate ajunge la acest tip de supraveghere ca urmare a interceptării pe cale electronică a telefoanelor clasice de la care suspecţii cer mesaje pe fax.

Accesarea şi supravegherea computerelor oferă anchetatorilor posibilitatea de a afla numeroase informaţii, computerul fiind atât un mijloc de comunicare, cât şi unul de stocare a datelor.

Prin urmărirea comunicaţiilor realizate prin e-mail este posibil să se cunoască cuprinsul conversaţiei, data, ora şi locul care s-a efectuat transmisia.

Internetul este şi gazda unor grupuri de discuţie - forumuri. Acestea permit utilizatorilor să afişeze mesaje care pot fi citite de oricine, teoretic, fiecare mesaj afişat este accesibil oricui navighează pe internet, putând fi copiate de oricare dintre utilizatori. Prin această metodă este posibil ca suspecţii să îşi transmită mesaje codate cu privire la comiterea unor infracţiuni. Interceptarea acestora este posibilă numai dacă se cunosc adresele de email ale suspecţilor. Pentru a evita interceptarea convorbirilor telefonice, infractorii pot utiliza Internet Relay Chat sau alte sisteme de comunicaţie similare. Chiar şi aceste „discuţii” pot fi supravegheate şi înregistrate dacă se cunoaşte că suspecţii comunică în mod constant în acest mod şi se cunosc parolele. Casele de marcat sunt utile din punctul de vedere al modului de stocare a datelor, întrucât acestea pot oferi informaţii despre sumele de bani cheltuite, obiectele cumpărate, data, ora şi locul de unde au fost cumpărate, cantitatea şi preţul acestora.

Accesarea şi supravegherea bancomatelor pot da relaţii despre ridicări, depuneri de bani efectuate de suspecţi, putându-se verifica data, locul şi ora efectuării tranzacţiei, beneficiarul sumelor depuse sau contul din care provin sumele ridicate. Cititoarele de carduri permit aflarea de informaţii despre mişcările de capital efectuate de posesorii cârdurilor, ceea ce presupune cunoaşterea de către anchetator a tipului de card folosit de suspect, a băncii emitente şi a numărului de cont .

Comunicaţiile private sau de stat, prin telefonia fixă, mobilă, fax sau modem sunt extrem de vulnerabile. Cu aparatură artizanală sau achiziţionată prin internet, cu sprijinul unor firme specializate sau al funcţionarilor unor operatori de telefonie, oricine poate fi spionat în mod sistematic.

O dovadă în acest sens o reprezintă zecile de cazuri depistate de S.R.I. şi prezentate într-un amplu documentar: un student din Bucureşti a confecţionat şi vândut 5.000 de mijloace telefonice de interceptare destinate culegerii de informaţii; cu sprijinul unui angajat al unei firme de telefonie, un inginer a spionat ilegal convorbirile telefonice ale unui patron, un magistrat a fost şantajat în urma supravegherii sale prin mijloace foto-video; într-un cabaret a fost plasată aparatură de înregistrare pentru şantajarea clienţilor etc. Aceste cazuri au fost sesizate parchetului.

În ceea ce priveşte mijloacele tehnice de „spionaj”, primii agenţi virtuali sunt robotul telefonic şi telefonul fără fir.

Chiar şi instalaţiile de siguranţă cu interfoane se pot transforma în spioni electronici; o priză de perete nu este decât un potenţial „turnător anonim”. Gradul redus de protecţie a circuitelor fizice pe unele porţiuni de traseu face posibilă interpunerea unor dispozitive de preluare, amplificare, ascultare înregistrare sau chiar transmitere la distanţă a comunicaţiilor interceptate. Mijloacele tehnice implantate în echipamentele centrale sau deminate de telefonie sau pe circuitele fizice aferente acestora facilitează interceptarea şi transmiterea semnalelor utile către punctele de stocare/prelucrare.

Emiţătorul modulat cu semnale audio şi video reprezintă un mijloc tehnic sigur de acces la informaţiile vehiculate prin reţelele de comunicaţii sau în spaţiile de interes, deoarece plasarea lui poate fi rapidă şi uşoară, iar condiţiile de recepţie a semnalelor pot fi asigurate fără riscuri. Emiţătorii pot fi disimulaţi în aparatură electrică, electronică sau de telecomunicaţii existentă sau introdusă în spaţiul vizat (de exemplu, o lampă electrică, un fax etc.). Geamul ferestrei unei încăperi în care se poartă discuţii se poate transforma în emiţător la mare distanţă. Astfel, vibraţiile foii de sticlă, provocate din interior, pot fi „citite” cu ajutorul unui fascicul laser şi decodificate prin interpretare electronică. Cu un microfon direcţional perfecţionat, amplasat într-o clădire, pot fi ascultate discuţiile purtate de anumite persoane în aer liber sau în alte spaţii. Este posibilă şi captarea semnalelor electromagnetice emise de un aparat fax sau de un computer în stare de funcţionare, interpretarea lor şi reconstituirea imaginilor transmise ori a celor afişate pe display.

Culegerea de informaţii şi evaluarea acestora de către organele abilitate potrivit legii, în scopul identificării infractorilor şi tragerii la răspundere pentru faptele antisociale comise, reprezintă un complex a cărui importanţă este unanim acceptată şi în permanenţă necesită o actualizare a tehnicilor utilizate, care trebuie să ţină pasul cu progresele înregistrate de societatea informaţională.

În activitatea de căutare, culegere şi verificare a informaţiilor, sursele de informaţii reprezintă elementele umane sau mijloace, metode ori proceduri tehnice care identifică şi furnizează date sau informaţii precum şi elemente materiale care conţin astfel de informaţii.

În ultimii ani s-a constatat o tendinţă spre o nouă orientare în tehnica interceptării sunetului, urmărindu-se pe de-o parte penetrarea măsurilor de protecţie şi obţinerea de informaţii din zone bine securizate, iar de pe de altă parte, folosirea unor noi sisteme, necunoscute părţii în defensivă, care exclud pătrunderea în spaţiul vizat.

Asemenea sisteme fac trimitere la mijloace neconvenţionale de interceptare a comunicaţiilor, care nu necesită existenţa în spaţiul vizat a unui traductor de captare a sunetelor, prin aceasta fiind îndepărtată urma materială a activităţii şi îngreunată mult depistarea lor.