Interacțiunea Organului de Urmărire Penală cu Judecătorul și Procurorul în Moldova

Interactiounea oup cu judecatorul si procurorul

Rezultand din legislatia procesual penala si din dispozitiile altor acte normative ajungem la concluzia ca ofiterul de urmarire penala, la faza inceperii urmaririi penale si la faza urmaririi penale, poate efectua numai o parte din ansamblul de acte necesare pentru atingerea scopului procesului penal.

Atributiile ofiterului de urmarire penala sunt strict determinate de legislatia procesual penala si de alte acte normative, de aceea, in anumite cazuri prevazute de lege, pentru evidenta infractiunilor, pentru efectuarea anumitor acte procedurale sau pentru efectuarea unor masuri de investigatii-operative ofiterul de urmarire penala este obligat sa conlucreze cu serviciile sau cu organele de drept respective. Anume la aceste etape ale procesului penal si iau nastere asa numitele relatii de interdependenta a organului de urmarire penala cu alte servicii ale M.A.I. sau cu alte organe de drept.

Practica de urmarire penala a demonstrat ca fara o buna interactiune a organelor de urmarire penala cu alte servicii ale M.A.I. si alte organe de drept nu pot fi obtinute rezultatele scontate in ce priveste descoperirea si cercetarea infractiunilor. Prin urmare, ofiterii de urmarire penala la efectuarea urmaririi penale trebuie si este necesar sa se afle intr-un proces continuu de colaborare cu aceste organe.

In codul de procedura penala lipseste un astfel de termin cum ar fi "conlucrarea" ofiterului de urmarire cu alte subdiviziuni sau cu procurorul la efectuarea urmaririi penale, insa necesitatea instituirii unei astfel de interactiuni rezulta insusi din dispozitiile Codului de procedura penala, Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii si din alte acte normative.

Prin interactiune in sfera descoperirii si cercetarii infractiunilor se subintelege acele relatii de reciprocitate bazate pe lege care au loc in activitatea organelor si persoanelor cu functii de raspundere, care asigura o buna imbinare a atributiilor, metodelor si mijloacelor, poprii fiecarui din participanti, pentru constatarea, descoperirea, cercetarea si preintampinarea infractiunilor si cautarea invinuitilor care se ascund de urmarirea penala.

Interactiunea in activitatea de descoperire si cercetare a infractiunilor trebuie sa poarte un caracter concret si sa fie bazata pe de o parte pe lege, dar pe de alta parte, pe imbinarea corecta a formelor si metodelor de lucru proprii fiecarui participant al acestei activitati. Cu toate acestea trebuie sa existe o limita stricta in ce priveste imputernicirile si obligatiile fiecaruia in conformitate cu legislatia. In caz contrar am putea considera o astfel de forma de organizare a lucrului ca incorecta si ilegala.

Pentru ca interdependenta organului de urmarire penala cu alte servicii ale M.A.I. si organele procuraturii sa fie efectiva si sa corespunda scopului si sarcinilor care stau in fata organelor de drept aceasta trebuie sa fie bazata pe urmatoarele principii:

Principul legalitatii. Respectarea stricta si ferma a legalitatii este o cerinta foarte importanta inaintata tuturor participantilor procesului penal. Toata activitatea de urmarire penala trebuie sa corespunda Constitutiei, normelor dreptului penal si procesual penal. Activitatea organelor imputernicite de a efectua actiuni operative de investigatii, in afara de aceasta, se reglementeaza si de Legea privind activitatea operativa de investigatii care nu poate fi in contradictie cu Constitutia si legislatia Republicii Moldova.

Actualmente acest principiu nu este respectat intre totul. Conform legislatiei procesul penale numai procurorul este in drept sa inainteze demersuri in judecata, sa inainteze acuzarea si sa termine urmarirea penala, prin urmare actele procedurale cum ar fi demersurile, ordonanta de punere sub invinuire si rechizitoriul trebuie sa fie intocmite de catre procuror, insa ultimii sub diferite motive sau pretexte insista ca documentele respective sa fie intocmite de ofiterii de urmarire penala. Astfel O.U.P. sunt sustrasi de la obligatiile lor directe.

Planificarea. Pentru ca conlucrarea organelor de urmarire penala ale M.A.I. cu alte servicii si cu procuratura sa fie mai concreta si mai efectiva ea trebuie sa fie bazata pe planificare.

Planurile pot fi curente, de perspectiva, comune. Acestea pot fi intocmite pe zile, saptamani, luni sau pe toata perioada urmaririi penale. Elaborarea planurilor in deosebi este necesara in cazurile infractiunilor exceptional de grave, deosebit de grave si grave. Planurile pot fi unice si separate. In cazul in care pe parcursul urmaririi penale este necesar de prevazut masuri operative de investigatii detaliate, organul de urmarire penala sau procurorul in comun cu serviciile operative trebuie sa intocmeasca un plan separat de efectuare a acestor masuri.