Instituții europene

Extras din referat Cum descarc?

Sectiunea I-Consiliul european
Infiintat pentru a asigura o mai buna cooperare politica la nivel inalt, intre statele membre ale Comunitatilor europene, Consiliul european este o structura suprainstitutionala.
1. Aparitia institutiei
Initial, Consiliul european nu a fost prevazut in Tratatele institutive, el fiind
rezultatul unui proces istoric. Acesta a aparut pe cale neconventionala, ca urmare a
intalnirilor la nivel inalt ale sefilor de stat si de guvern. Existenta sa a fost
reglementata, ulterior, prin Actul unic european (art. 2) si, mai tarziu, prin Tratatul de
la Maastricht (lit. D).
In evolutia sa, Consiliul european cunoaste urmatoarele etape: 
A. Prima etapa: intalnirile in cadrul conferintelor (1961 - 1974)
In perioada cuprinsa intre anii 1961 - 1974, sefii de state si de guverne ai tarilor
membre ale Comunitatilor europene au organizat o serie de intalniri periodice, in
cadrul diferitelor conferinte la nivel inalt. Aceste intalniri accentueaza caracterul
interguvernamental al Comunitatilor europene, putand sa satisfaca, astfel, interesele
politice ale unor personalitati de prim plan ale vremii. In realitate, insa, inca din primii
ani ai functionarii Comunitatii economice europene, s-a simtit nevoia unor intalniri, la
cel mai inalt nivel, in care discutiile se purtau, in special, cu privire la cooperarea
politica si, mai putin, in legatura cu problemele comunitare.
Intalnirile care au avut loc in aceasta perioada pot fi caracterizate, dupa cum
urmeaza:
a. au avut un caracter neregulat, in sensul ca ele aveau loc numai atunci cand
era nevoie, de aici decurgand si supletea acestora;
b. caracterul politic al acestor intalniri era mai mult sau mai putin evident. De
exemplu, intalnirea de la Haga, din anul 1969, organizata la initiativa presedintelui
Georges Pompidou, a dat un nou impuls constructiei comunitare, relansand-o pe baza,
deja, cunoscutului triptic: ,,extindere, aprofundare si dezvoltare". In aceleasi linii se
incadreaza si intalnirea de la Paris, din anul 1972, in urma careia au fost lansate noi
politici, in special in domeniul regional.
Spre deosebire de cele doua intalniri mentionate, altele nu au marcat cu nimic
evolutia Comunitatilor. Cu titlul de exemplu, se poate aminti reuniunea de la
Copenhaga (1973), organizata in perioada crizei petroliere, care nu a condus la
solidaritatea dorita in astfel de circumstante, nereusindu-se sa se ajunga la un acord in
vederea unei actiuni comune fata de pretul petrolului.
c. natura juridica a institutiei, precum si actele pe care le poate adopta este
incerta; acest aspect nu afecteaza, insa, cu nimic caracterul politic al intalnirilor si
acordurile care pot decurge de aici.
Reuniunile au fost considerate ca o formatiune speciala a Consiliului, care, in
locul intalnirilor ministrilor, regrupau sefii de stat sau de guvern. La aceste intalniri
erau aduse in discutie mai multe domenii, de la afacerile propriu-zise ale
26
Comunitatilor, pana la cooperarea in domeniul politicii externe, care a fost lasata sa se
dezvolte in afara Tratatelor24.
B. A doua etapa: Consiliul european (1974 - 1987)
In anul 1974, odata cu summit-ul de la Paris, din decembrie, sistemul
intalnirilor in cadrul conferintelor a luat sfarsit. Sefii de stat si de guvern, reuniti la
initiativa presedintelui francez Valery Giscard d'Estaing, au adoptat un comunicat
final cu privire la viitoarele intalniri ale acestora. Sistemul propus la aceasta reuniune
oferea o serie de avantaje in raport cu cel anterior, dintre care retin atentia urmatoarele:
a. reuniunile periodice ale sefilor de state si de guverne vor avea loc de cel putin
trei ori pe an si ori de cate ori va fi necesar;
b. se instituie denumirea de "Consiliul european";
c. presedintele Comisiei, cat si membrii acestei institutii, au posibilitatea sa
participe la intruniri;
d. este stabilit rolul institutiei; astfel, ea poate sa se reuneasca in Consiliul
Comunitatii pentru domeniile comunitare, dar sunt avute in vedere si discutiile cu
privire la cooperarea politica, ceea ce corespunde perfect practicii anterioare;
Pe baza acestui sistem, Consiliile europene reunite in perioada 1975 - 1987 au
putut oferi orientarile esentiale pentru evolutia si functionarea Comunitatilor europene.
Cu titlu de exemplu, se pot cita deciziile de principiu, care vizeaza:
- compromisul cu privire la contributia britanica la bugetul Comunitatilor;
- alegerea deputatilor europeni prin sufragiu universal direct;
- crearea Sistemului monetar european;
- relansarea proiectului de Uniune Europeana, care va conduce la Actul unic
european;
- aderarea Greciei, a Spaniei si a Portugaliei la Comunitati;
- cooperarea politica externa impotriva apartheidul, de exemplu.
In acest stadiu al institutionalizarii Consiliului european se pot face doua
remarci, si anume:
24 Natacha Vigne, "Les institutiones europeennes", Elippses, Paris,1997, p. 120.
27
- in primul rand, crearea Consiliului european demonstreaza ca, in ceea ce
priveste constructia comunitara, aceasta era destul de avansata pentru a justifica
necesitatea reuniunilor periodice ale celor mai inalte autoritati politice statele;
- in al doilea rand, permitand luarea in discutie a problemelor comunitare si a
cooperarii politice, se deschide calea unitatii institutionale organizate prin Tratatul
asupra Uniunii Europene, ceea ce presupune un cadru unic, atat pentru actiunile
comunitare, cat si pentru cooperarea in materia politicii externe.
C. Oficializarea Consiliului european prin Actul unic european
Prima mare revizuire a Tratatelor institutive a fost realizata prin Actul unic
european, din anul 1987. prin modificarile propuse s-au avut in vedere, in primul rand,
dreptul comunitar, si, in al doilea rand, competentele comunitare. De altfel, primul titlu
al Actului nu cuprinde nici o modificare a Tratatelor de baza, ci are in vedere, in
special, cooperarea politica.
In acest cadru, dispozitiile Actului nu aduc atingere Tratatelor institutive, decat
in ceea ce priveste Consiliul european. Astfel, se prevede ca, de acum inainte,
Consiliul european:
a. va beneficia de un suport juridic conventional;
b. va fi compus din sefii de stat si/sau de guvern ai statelor membre ale
Comunitatilor europene, asistati de ministrii afacerilor externe, precum si de
presedintele Comisiei;
c. se va reuni de doua ori pe an.
In ceea ce priveste rolul si atributiile Consiliului european, Actul unic european
nu contine nici o prevedere.
Desi a fost reglementat prin A.U.E., pentru data in istoria sa, Consiliul european
nu devine o institutie comunitara, cu toate ca la reuniunile acestuia participa si
presedintele Comisiei europene.

Fisiere in arhiva (1):

 Institutii Europene.doc