Instituția primarului în sistemul administrativ din România, Germania, Marea Britanie și Italia

Cuprins referat

Sectiunea 1. Administratia locala din Romania in comparatie cu Germania, Marea Britanie si Italia 2 
Sectiunea a 2-a Institutia primarului in sistemul administrativ din Romania, Germania, Marea Britanie si Italia
2.1 Institutia primarului in sistemul administrativ din Romania 7
2.2 Institutia primarului in sistemul administrativ din Germania 10
2.3 Institutia primarului in sistemul administrativ din Marea Britanie 11
2.4 Institutia primarului in sistemul administrativ din Italia 11
Concluzii 13
Bibliografie 15

Extras din referat

Institutia primarului in sistemul administrativ din
Romania, Germania, Marea Britanie 
si Italia
Sectiunea 1. Administratia locala din Romania in comparatie cu Germania, Marea Britanie si Italia
Societatea romaneasca, fie la recomandarile Uniunii Europene, fie la modificarile care au loc permanent pe glob, se afla intr-un proces permanent de schimbare, in care toate elementele vietii economice, sociale si politice se afla intr-o dinamica continua, in vederea adaptarii la noile cerinte. In aceasta transformare, sistemul administrativ nu poate sa nu fie afectat, deoarece este necesara introducerea unei dimensiuni europene in conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ. 
In perioada aderarii, Romania si-a consolidat administratia nationala la cererea expresa a Uniunii. In opinia Comisiei privitoare la cererea Romaniei de a deveni membru al Uniunii Europene, criteriul statului de drept era indeplinit si integrarea minoritatilor etnice parea a fi satisfacatoare,in schimb legislatia romaneasca legata de responsabilitatea administrativa era considerata absenta, iar competentele Avocatului Poporului, ca fiind neclar definite. In plus, exercitiul autonomiei locale era ingreunat de lipsa reglementarilor oficiale privitoare la angajatii administratiilor locale si de resursele financiare limitate si, in general, structurile administrative centrale si locale erau slab organizate, cooperarea prin schimb de informatii intre ele ramanand redusa. Sistemul judiciar nu functiona satusfacator, eficacitatea functiei publice era limitata iar transparenta administrativa, in general, era redusa. Cu toate acestea, sistemul administrativ trebuia sa asigure aplicarea eficace a legilor eficientizarea economiei si sa permita participarea publica in promovarea politicii de protectie a mediului. 
Uniunea a transferat statelor candidate principii administrative de organizare si functionare democratica, insa aceste principii nu au gasit un vid institutional in Europa Centrala si de Est. Constitutia si legea administratiei publice locale din 1991, stabilisera deja baza democratica de organizare si functionare a statului. 
In conformitate cu Constitutia Romaniei, administratia publica din unitatile admnistrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcertarii serviciilor publice. Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii. 
Administratia locala din tarile comunitare, cunoaste o mare varietate. Singura constanta este recunoasterea autonomiei locale, in sensul larg de capacitate a colectivitatilor locale de a-si rezolva problemele, in nume si interes propriu, prin intermediul unor autoritati alese. 
In Romania, administratia locala este reglementata in mod unitar, acesteia recunoscandu-i-se doar competente de natura politico-administrativa si se deosebeste net de regimurile din Marea Britanie si Germania. 
In prezent, administratia locala din Romania este reglementata prin art. 119-121 din Constitutie si prin Legea 215/ 2001 privind administratia publica locala. Potrivit acestor reglementari, administratia locala din Romania are la baza trei principii fundamentale de ordin constitutional: principiul autonomiei locale, principiul descentralizarii serviciilor publice si principiul eligibilitatii, la care se adauga alte trei principii de ordin legal: principiul legalitatii, principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit si principiul colaborarii intre administratia de baza si cea judeteana.
Din principiile enuntate, rezulta caracteristicile esentiale ale administratiei locale din Romania: comuna, orasul si judetul au personalitate juridica, patrimoniu, resurse umane si financiare pentru a-si putea indeplini in mod autonom misiunile conferite de lege. De asemenea, raporturile dintre administratia publica centrala si cea locala se intemeiaza pe subsidiaritate. In relatiile dintre administratia publica locala organizata la nivel intermediar si administratia publica locala organizata la nivel de baza nu exista raporturi de subordonare. O alta caracteristica esentiala, este aceea ca exista si functioneaza un control de legalitate exercitat de Stat asupra actelor autoritatilor locale. 
Sub aspectul diferentelor esentiale intre modelele de administratie locala din statele comunitare, trebuie avute in vedere modalitatile de reglementare si competentele recunoscute colectivitatilor locale. Astfel, statele din Uniunea Europeana, utilizeaza doua modalitati de reglementare: reglementarea administratiei locale in mod uniform pe intreg teritoriul tarii, caracteristica Romaniei si reglementarea diferita de laregiune la regiune caracteristica Marii Britanii si Germaniei.

Fisiere in arhiva (1):

 Institutia Primarului in Sistemul Administrativ din Romania, Germania, Marea Britanie si Italia.doc