Instituția Primăriei și Personalizarea Puterii Abordare Comparativă România - Franța

Cuprins referat Cum descarc?

I. Introducere 3
II. Obiective 4
III. Ipoteza 4
IV. Analiza aplicata 6
Cazul romanesc 6
Cazul francez 9
V. Concluzii 12

Extras din referat Cum descarc?

"Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparativa Romania - Franta"
I. Introducere
Cresterea rolului administratiei publice in evolutia societatii moderne romanesti determina o cunoastere profunda a acesteia pentru ca pe baza acestor cunostinte sa fie posibila organizarea rationala si functionarea eficienta a acesteia.
Administratia publica reprezinta puterea executiva a statului, desfasurand activitati prin care este organizata executarea si se executa in concret legea. S-a subliniat ca administratia publica nu este altceva decat activitatea unor colective organizate de oameni care desfasoara aceasta activitate pentru satisfacerea unor interese publice generale in raport cu alti oameni.
Optiunea pentru analiza institutiei primariei, ca unitate de baza a administratiei publice locale, a fost determinata de constientizarea rolului important jucat de aceasta din urma in buna functionare a sectorului public la nivel global, in conditiile in care, "indiferent de gradul de centralizare si de uniformitatea statului, guvernul central trebuie sa se sprijine pe anumite structuri locale pentru a-si exercita autoritatea si pentru a furniza diferite servicii." 
In ceea ce priveste motivatia analizei institutiei primariei atat in Romania cat si in Franta, aceasta se regaseste in dorinta evidentierii asemanarilor si deosebirilor existente intre acestea, in conditiile satisfacerii exigentelor cercetarii de tip comparativ, cele doua state mentionate, inscriindu-se in tipologia statelor contemporane in aceeasi categorie, si anume, state unitare descentralizate. Acestea, potrivit lui Ph. Braud, se definesc prin "preeminenta unui singur centru de putere caruia toate autoritatile publice ii sunt subordonate...in cadrul mixt al unui control ierarhic si al unui control de <tutela>", existand o anumita capacitate de a lua decizii la nivel local, sau, cu alte cuvinte, o autonomie locala. Aceasta, in termenii legislatiei romanesti in vigoare, reprezinta "dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii."
"Institutia primariei si personalizarea puterii, abordare comparativa Romania - Franta"
II. Obiective
Lucrarea de fata isi propune analiza institutiei primariei in cele doua state (Romania si Franta), mai exact a rolului ei in cadrul administratiei publice locale, a raporturilor instituite "de jure" intre primarie si consiliul local, respectiv consiliul municipal, precum si a raporturilor acestei institutii cu serviciile publice descentralizate in cazul romanesc, respectiv cu serviciile deconcentrate, pentru spatiul francez.
III. Ipoteza 
In cadrul unui stat unitar, in care "democratia este temperata de autoritarismul executivului", institutia primariei reprezinta, la nivel local, cazul paradigmatic pentru ceea ce se numeste "personalizare a puterii".
Inainte de analiza elaborata a institutiei primarului, trebuie sa mentionam faptul ca acesta face parte din categoria functionarilor publici ale caror definitie, trasaturi, drepturi si obligatii sunt reglementate de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Potrivit acestui text de lege, functionarul public este definit ca reprezentand ,,persoana numita intr-o functie publica", cu precizarea ca ,,totalitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din administratia publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici".
Doctrina actuala da mai multe definitii functionarului public. Antonie Iorgovan, in lucrarea sa ,,Tratat de drept administrativ" din 2001, defineste functionarul public ca fiind ,,persoana fizica investita in mod legal, prin actul de vointa unilaterala al unei autoritati publice sau al cetatenilor, cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei functii publice, in vederea realizarii competentei organului din structura careia face parte functia respectiva". In aceeasi nota, Valentin Prisacaru priveste functionarul public ca fiind ,,acea persoana fizica, care, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, a fost investita prin numire

Fisiere in arhiva (1):

 Institutia Primariei si Personalizarea Puterii Abordare Comparativa Romania - Franta.doc