Capitolul 1. Istoricul Prefecturii 2 Capitolul 2. Aparatul de specialitate al Prefecturii 4 Capitolul 3. Rolul Prefecturii si atributiile Prefectului 6 Capitolul 4. Regimul juridic al Prefecturii 11 Capitolul 5. Comparatie intre Prefectura din Romania si Prefectura din alte state ale lumii 12 Bibliografie 15
Capitolul 1. Istoricul Prefecturii In traditia juridica romaneasca, influenta romana are cea mai mare pondere dat fiind statutul nostru de popor latin Una dintre institutiile juridice si militare prezente in Dacia antica este si cea a Prefectului care avea conotatii civile, militare si economice, datorita importantei sale in guvernarea provinciei De la sensul initial, in decursul timpului au intervenit modificari prin restrangerea sensului acestui cuvant Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, profesor la Facultatea de Drept din Poitiers, Franta, o creatie napoleoniana, fiind creata in perioada Marii Revolutii Franceze. Pana la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului in care functiona. Prefectura, adica institutia prefectului, este veche si traditionala in administratia publica din Romania, intalnita in Muntenia si Moldova inca inainte de Unirea Principatelor din 1859. Este adevarat ca cei care o reprezentau purtau o alta denumire, asa zisii "ispravnici de judete" sau "ispravnici administrativi". Dupa realizarea Unirii Principatelor au survenit modificari de esenta in administratia tarilor romane, impuse de consolidarea unitatii statale si de modernizarea structurii administrative. Prima aparitie a institutiei prefectului ca atare in administratia societatii romanesti dateaza din a doua jumatate a secolului XIX, fiind consacrata prin Legea pentru infiintarea consiliilor judetene, din 2 aprilie 1864, si Legea comunala din 1 aprilie 1864, inspirate dupa modelul francez al timpului. Prin legea din 1864 se organizeaza pentru prima data administratia judetelor tarii. Judetul nu era numai o subdiviziune administrativa a statului, ci si o persoana juridica investita cu o anumita putere politica si drepturi patrimoniale. Institutia Prefectului, prin Legea din 1 martie 1883, care modifica prevederile legii din 1864 si a celei din martie 1872, sufera o restrangere a atributiilor care-i reveneau prefectului, el nemaifiind decat "agent executor al deciziunilor consiliului si comitetului, pe care le incredinteaza prezidentului comitetului permanent". Prin Legea din 1 noiembrie 1892 privind organizarea autoritatilor administrative exterioare, dependente de Ministerul de Interne si fixarea circumscriptiunilor administrative, institutia prefectului era abilitata cu atributii care conturau deplin aceasta functie. Se precizeaza in lege ca " in capul fiecarui judet este cate un prefect, numit prin decret regal, la recomandarea Ministrului de Interne" si "reprezinta puterea executiva in toata circumscriptiunea supusa administratiunii sale". In Legea de unificare administrativa din 1925, institutia prefectului era tratata ca reprezentand autoritatea centrala, avand atributii de control. Prefectul era numit prin decret regal in urma propunerii Ministrului de interne. Pentru a putea fi numit prefect, pe langa conditiile generale cerute functionarilor publici, candidatul trebuia sa aiba 30 de ani impliniti si sa posede diploma unei scoli superioare recunoscute de stat, in afara celor care au functionat in aceasta functie cel putin un an. Legea pentru organizarea administratiei din 1929 este prima care delimiteaza autoritatile colectivitatilor alese de cele numite. Prefectul nu mai este seful administratiei judetene, fiind "reprezentant al guvernului". El exercita "controlul si supravegherea tuturor administratiilor locale". In calitate de delegat al autoritatii centrale el reprezenta guvernul si puterea executiva. Legea aduce in planul vietii administrative a tarii o noua institutie - comisia administrativa a judetului, al carei presedinte era prefectul. Legea administrativa din 27.03.1936 confera prefectului un rol deosebit de important ca sef al administratiei judetene, care supraveghea toate asezamintele culturale si serviciile publice. Era de asemenea seful politiei si jandarmeriei. Prin Legea administrativa din 1938 se desfiinteaza administratia autonoma a judetului, infiintandu-se tinutul judetul ramanand numai o circumscriptie in care functioneaza serviciile exterioare ale ministerelor. Prefectul devine functionar de cariera, numit prin decret regal si are dreptul de a numi primarii din comunele rurale si urbane si de a desemna membrii de drept in consiliul comunal. In perioada 1940 - 1944, in baza Decretului lege din 21.09.1940, se revine la institutia prefectului ca functionar public si la comuna si judet ca unitati administrativ teritoriale cu personalitate juridica, partimoniu si buget propriu. Prefectul isi mentine rolul si atributiile de reprezentant al guvernului. Dupa anul 1944 legiuirile ce au urmat au desfiintat institutia prefectului, aceasta fiind repusa in locul si rolul ce i se cuvin dupa decembrie 1989. Functia de prefect a fost abandonata odata cu instaurarea Republicii Populare la 30 decembrie 1948. Dupa 1958, prefectul este: -reprezentantul statului, al intereselor nationale; -reprezentantul Guvernului; -organ de administratie generala; -organ de coordonare a serviciilor statului din departament. (J.Rivero) Dupa Revolutia din decembrie 1989, conducerea activitatii administrative la nivel de judet a fost exercitata de Primarie. Prin Legea nr. 5 din 1990, la 9 iulie 1990, reapare in administratie Prefectura, organism judetean, numit sa coordoneze activitatea din teritoriu pana la promulgarea noii Constitutii. In conformitate cu aceasta lege, in judete, Institutia Prefecturii era formata din prefect, doi subprefecti, un secretar si membrii. Constitutia Romaniei, adoptata de Parlament si aprobata prin referendum in decembrie 1991, repune institutia prefectului pe noi principii organizatorice si functionale, pornind de la traditiile romanesti in materie. Institutia prefectului, conform prevederilor Constitutiei ale Legii nr 69/1991 si apoi ale Legii nr.215/2001, privind administratia publica locala, este o institutie care reprezinta Guvernul pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlate autoritati locale in judet.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).