Înrolarea în Armata Romană

Extras din referat Cum descarc?

Inrolarea in armata romana
Majoritatea recrutilor din armata romana din perioada principatului erau voluntari.Legal, toti cetatenii romani erau inca obligati sa indeplineasca serviciul militar oricand statul le-o cerea , dar incorporarea fortata era extrem de nepopulara , mai ales in Itaia.
Au existat multe incercari de a evita incorporarea si imparatul l-a vandut ca sclav pe un cavaler pentru ca taiase degetele mari de la maini fiilor sai pentru a-i face inapti de serviciul militar.In general , succesorii lui Augustus au evitat sa impuna incorporarea fortata in Italia.In alte parti , metoda era inca folosita pentru a forma unitati auxiliare si existau unele referiri la organizarea cate unui dilectus pentru a completa efectivele legiunilor dintr-o provincie , cand se pregateau pentru un razboi important.
Ca guvernator al Bitiniei si Pontusului , Pliniu cel Tanar s-a confruntat cu probleme a doi sclavi care se inrolasera ilegal in armata si i-a scris imparatului Traian , cerandu-i sfatul.Raspunsul lui Traian arata clar ca existau trei categorii de recruti : voluntari ( voluntarii) ,mobilizati (lecti) , si inlocuitori (vicarii).Mobilizatii pareau alesi fie de ofiterii romani trimisi sa coordoneze mobilizarea , fie de autoritatile locale dintr-o provincie , desi este posibil ca uneori sa fi fost alesi doar de un detasament insarcinat cu recrutarea fortata.Inlocuitorii erau trimisi probabil de catre cei care nu voiau sa fie mobilizati sau de familiile lor , in schimbul scutirii de serviciul militar.In acei ani se faceau aproape sigur pregatiri pentru expeditia in Partia si este posibil ca imparatul sa fi stiut ca se organizau campanii de mobilizare pentru a completa efectivele din provinciile de rasarit.De asemenea , raspunsul sau este un indiciu ca formele de dilectus erau inca folosite pentru a asigura o parte din efectivele armatei .Dar armata principatului era mica in comparatie cu populatia imperiului si se pare ca numarul de voluntari era suficient pentru a raspunde nevoilor in cea mai mare parte a timpului.
Avantajele vietii de soldat
In general , serviciul militar era mai atragator pentru clasele mai sarace ale societatii.Armata ii asigura unui barbat hrana , imbracaminte , servicii medicale mai bune decat si-ar fi putut permite in alte conditii si o solda constanta.Salariul unui soldat nu era foarte mare , iar un muncitor fara calificare si fara educatie ar fi putut castiga probabil tot atat sau mai mult , mai ales in orasele mari.Totusi ,un asemenea venit era prin natura sa nesigur , iar armata oferea siguranta unui venit anual fix.Pentru cei capabili si cu destula educatie exista sansa promovarii , ceea ce insemna o solda mai mare si conditii mai bune , si poate chiar sansa de a urca pe scara sociala.Registrele financiare tinute pe papirusuri sugereaza ca unii soldati erau capabili sa stranga sume mari de bani.
Numai soldatilor li se permitea sa-si faca testamentul chiar daca tatii lor inca sunt in viata -in mod normal , toata averea copiilor apartinea legal tatalui lor. La demobilizare , legionarii primeau de obicei fie o prima , fie un lot de pamant.
Totusi, desi soldatii beneficiau de aceste avantaje , le plateau cu 25 de ani de serviciu militar.In acest timp , ei erau supusi unui sistem disciplinar deosebit de sever , atat pedepsele corporale , cat si cea capitala fiind impuse aproape dupa bunul plac al comandatilor.Probabil din acest motiv se pare ca dezertatrea era o problema permanenta.Promovarea era posibila , dar presupunea un nivel de educatie si de influenta care putea sa le lipseasca multor recruti.
Nici situatia legala a soldatilor nu era una clar favorabila.Li se interzicea sa se casatoreasca si orice casatorie incheiata inainte de inrolare era declarata ilegala cand se inrolau. Chiar si asa , multi soldati aveau relatii de lunga durata si isi intemeiau familii in timpul serviciului militar.Acesta era unul dintre principalele motive pentru care soldatilor li se permitea sa-si faca testamentul , pentru ca aceasta a fost o perioada indelungata singura modalitate prin care puteau sa-si lase averea copiilor sau "sotiei".Totusi , in ochii legii copiii lor ramaneau nelegitimi si nu aveau dreptul la cetatenie.
Standardele de recrutare
Vegetius a descris in detaliu recrutul ideal , desi unele dintre opiniile sale aveau mult mai mult de-a face cu prejudecatile rasiale si miturile medicale din vremea lui.Asadar , se presupunea ca barbatii crescuti intr-o regiune cu clima temperata , mai degraba decat in provinciile orientale cu clima mai fierbinte , se dovedeau soldati mai de incredere.Faptul ca la recrutare erau preferati barbatii din regiunile rurale mai degraba decat din orase era in parte o mostenire a vechiului ideal hoplit al soldatului taran , dar avea si o justificare practica.Soldatii care crescusera la tara dusesera in general o viata mult mai dura si se obisnuisera cu munca fizica grea , asa ca era nevoie ca recrutii din orase sa faca antrenamente fizice o perioada mai lunga decat cei de la tara inainte de a putea incepe instructia propriu-zisa.
Tiberius s-a plans odata ca legiunile gaseau cu greu recruti de buna calitate si ca in Italia numai vagabonzii cei mai saraci erau atrasi de serviciul militar.
Barbatii care fusesera condamnati sa fie dati fiarelor salbatice , deportati pe o insula sau exilati pe o perioada determinata care nu expirase inca li se interzicea sa se inroleze si , daca erau descoperiti , trebuiau sa fie demobilizati imediat.La fel si cei care se inrolasera pentru a evita sa fie urmariti in justitie.
Este de remarcat ca numai celor condamnati pentru infractiunile cele mai grave li se interzicea sa se inroleze si este posibil sa fi existat multi delicventi marunti in randul legionarilor.
Procesul de inrolare 
Actiunile de recrutare erau conduse , se pare de guvernatorul unei provincii. Prima etapa sau probatio consta intr-o verificare a potentialilor recruti. Statutul juridic al fiecarui barbat trebuia clarificat in aceasta faza , caci numai cetatenilor li se permitea sa se inroleze in legiuni , iar sclavii nu aveau voie sa se inroleze in nicio unitate a armatei in circumstante normale.
Cetatenia si statutul erau foarte importante in Imperiul Roman , dar documentele care le atestau nu erau intodeauna usor de obtinut.Pe un papirus din 92 d.Hr. a fost consemnat cazul unui optio din Legio II Cyrenaica acuzat ca nu era cetatean roman si amenintat cel putin cu destituirea. Barbatul a citat trei martori ca sa-si dovedeasca statutul , doi legionari din alte centurii si un veteran.
Probatio presupunea si un examen medical . Un alt papirus consemneaza demobilizarea la 24 aprilie 52 d.Hr. , a unui anume Tryphon , fiul lui Dionysus , tesator , din cauza vederii slabe , afectate de cataracta.
Un recrut mult mai entuziast ar fi descoperit ca ii era mult mai usor in armata daca aducea scrisori de recomandare.

Fisiere in arhiva (1):

 Inrolarea in Armata Romana.doc