Infractiuni privind Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

1. Consideratii introductive

Studierea infracţiunii de spălare a banilor care provin din activităţi ilicite prezintă un ridicat interes de ordin teoretic, cât s de ordin practic, deoarece, în peisajul legislaţiei penale româneşti, până la adoptarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea s sancţionarea spălării banilor , activitatea de reciclare a fondurilor provenind din afaceri ilicite nu era incriminată. Ca o consecinţă a caracterului de noutate, jurisprudenţa este destul de săracă, interpretarea şi aplicarea legii făcându-se, uneori, în mod necorespunzător.

Spălarea banilor care provin din activităţi de criminalitate organizată reprezintă, de asemenea, o sintagmă nouă în legislaţia noastră, deoarece, abia prin intrarea în vigoare a Legii nr. 39/2003 privind prevenirea s combaterea criminalităţii organizate putem vorbi de crearea unui cadru legislativ adecvat pentru reprimarea activităţilor de crimă organizată. În doctrină, când se defineşte criminalitatea organizată sau grupul criminal organizat se evidenţiază drept criteriu sine qua non pentru existenţa acestora scopul activităţilor infracţionale - obţinerea de profituri ilicite uriaşe

Săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor este potenţată, în mod indubitabil, atât de criminalitatea transnaţională organizată, cât şi de globalizarea corupţiei. În acest context, trebuie subliniată legătura indisolubilă care există între spălarea banilor şi corupţie: unii autori au apreciat că organizaţiile criminale sunt alcătuite din profesionişti ai crimei şi corupţiei

Spălarea banilor proveniti din activităti ilegale afectează în mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar s productia propriu-zisă.

Problema spălării banilor a fost abordată, în mod organizat, în conţinutul Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, care a fost adoptată la data de 20 decembrie 1988, la Viena, în contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru combaterea traficului de droguri Părţile semnatare acestei convenţii, fiind conştiente că traficul ilicit reprezintă o sursă de câştiguri financiare considerabile, care permit organizaţiilor criminale transnaţionale să penetreze şi să corupă structurile de stat, activităţile comerciale şi financiare legitime, cât şi societatea la toate nivelurile sale, au adoptat primele măsuri de împiedicare a acţiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerţul cu droguri.

În foarte scurt timp, sursele de bani murdari, la fel şi posibilităţile de reciclare a acestora, s-au extins şi astfel importante venituri provenind în principal din activităţi componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode în economia reală.

2. Scurt istoric

,,Spălarea banilor” nu este o activitate nouă, tendinţa de ascunde originea ilicită a unor sume şi de a conferi acestora o aparentă legalitate şi implicit onestitate şi respectabilitate posesorilor acestor sume, are origini vechi. Pot fi amintiţi în acest context negustorii şi cămătarii din Evul Mediu care, pentru a ascunde dobânzile primite pentru împrumuturile ce le atribuiau, în condiţiile în care biserica catolică interzisese cămătăria, apelau la o gamă variată de trucuri financiare, care corespund în mare parte şi azi tehnicilor de reciclare a fondurilor.

Termenul de spălare a banilor a început să fie folosit în anii 1920 când în SUA unele grupuri infracţionale (foarte cunoscuţi ar fi Al Capone şi Bugsy Moran) au deschis foarte multe spălătorii pentru „albirea banilor” murdari folosind o schemă simplă amestecau banii negri, obtinuti ilicit, cu cei realizati din spălarea hainelor, reusnd astfel sa introducă în circuitul legal sume foarte mari de bani murdari Probabil că tocmai de la aceste activităţi a rămas şi denumirea de ,,money laundering”(spălarea banilor) care în timp a căpătat şi o consacrare juridică.

În zilele noastre, acestui scop îi folosesc restaurantele fast-food, cazinourile şi societăţile comerciale ce au la bază numerarul.