Introducere - Caracterizarea generala a infractiunilor contra patrimoniului Ocrotirea patrimoniului prin normele dreptului penal a constituit dintotdeauna un obiectiv prioritar al oricarui sistem de drept, patrimoniul reprezentand o componenta importanta a vietii de zi cu zi a oricarei persoane fizice sau juridice, de care depinde atat satisfacerea cerintelor curente, dar mai ales prosperitatea, la nivel individual, precum si micro sau macro-social. Legislatia penala romana, in contextul legislatiilor penale moderne ale Europei, a plasat, in decursul timpului, printre cele mai de seama reglementari juridico-penale infractiunile contra proprietatii (Codul Cuza) sau contra patrimoniului (Codul Carol al II-lea). In Codul penal roman, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969 si cu publicarile ulte- rioare pana la nivelul Legii nr. 140/1996, aceste infractiuni au fost comasate intr-un titlu unic: ,,Infractiuni contra patrimoniului", dupa ce anterior subzistasera doua titluri distincte (infractiuni contra avutului personal sau particular si infractiuni contra avutului obstesc). In Noul Cod penal, normele de incriminare a faptelor contra patrimoniului au fost sistematizate in patru capitole, tinand seama de situatiile de fapt in care se pot gasi bunurile ca entitati patrimoniale, cat si de caracterul sau natura actiunilor ilicite prin care pot fi modificate aceste situatii de fapt. De altfel aceasta sistematizare nu repre!zinta o premiera pentru legislatia penala romana, ci o revenire la traditie respectiv la Codul penal de la 1864. Solutia clasificarii infractiunilor contra patrimoniului in mai multe categorii este promovata si in codurile penale ale unor tari membre ale Uniunii Europene adoptate mai recent, cum este cazul Codului penal francez (Cartea a IlI-a - crime si delicte Contra bunurilor - cuprinde doua titluri, fiecare structurate pe 4 capitole) sau al Codului penal spaniol (Titlul XIII - infractiuni contra patrimoniului si ordinii socio-eeonomice - cuprinde nu mai putin de 14 capitole), dar si al codurilor mai vechi (spre exemplu Codul penal italian, Codul penal german etc.). Patrimoniul, ca valoare sociala, este ocrotit prin normele de incriminare cuprinse in Titlul II din proiect, deopotriva, indiferent de titular. Asa cum s-a aratat deja in consideratiile generale, pedepsele prevazute in normele de incriminare a faptelor contra patrimoniului in Noul Cod penal sunt mult mai reduse decat in Codul penal in vigoare, reducere ce a avut in vedere: a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni; b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din Partea generala referitoare la meca-nismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni, dar si la limitele de pedeapsa pre!vazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanc!tiunilor; c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala; d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968). Daca materia dreptului civil patrimoniul presupune totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica. in sensul ca pot fi evaluate in bani sau, cu alte cuvinte, totalitatea drepturilor si datoriilor actuale si viitoare ale unei persoane, in domeniul dreptului penal, notiunea de patrimoniu are un inteles mai restrans si se refera la bunurile privite nu ca o universalitate, ci in individualitatea lor, susceptibile de a fi apropriate de faptuitor prin mijloace fraudu!loase ori de a fi distruse, deteriorate, tainuite, gestionate fraudulos etc. In acceptiunea legii penale, patrimoniul si drepturile legate de acesta sunt aparate doar in masura in care acestea sunt pastrate in starea in care se aflau pana in momen!tul activitatii ilicite a faptuitorului. Ulterior executarii actului infractional, valori!ficarea drepturilor patrimoniale privitoare la acel bun nu mai este posibila, decat doar in masura solutionarii penale a acelei cauze, inclusiv prin exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
