Infracțiunea de Abuz de Încredere

Infractiunea de abuz de încredere este prevazuta si pedepsita de art. 256. Cod Penal si este definita ca fiind , însusirea unui bun mobil al altuia , detinut cu orice titlu , sau dispune de acest bun pe nedrept , ori refuzul de a-l restitui , se pedepseste închisoare de la 3ani sau cu zile  amenda . Cu aceiasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta de a schimba în totul sau în parte , substanta sau calitatile marfurilor încredintate spre transport . Daca schimbarea substantei sau a calitatii marfurilor ncredintate spre transport s-a facut prin folosirea de substante vatamatoare , pedeapsa este închisoarea stricta de la un an la 5 ani. Cu pedeapsa prevazuta în alin.3 se sanctioneaza si fapta de a distruge obiectele primite în gaj de catre creditor .

Daca bunul este proprietate privata , actiunea penala se pune în miscare la plîngerea prealabila a partii vatamate . Împacarea partilor înlatura raspunderea penala 1.

Formarea si buna desfasurare a relatiilor sociale cu caracter patrimonial implica o anumita încredere , pe care cei ce intra în aceste relatii trebuie sa si-o acorde uni altora . Numai în masura în care este îndeplinita aceasta conditie , persoanele încredinteaza, lasa în posesia sau detentia altora , diferite bunuri pentru a fi pastrate , transportate fara teama ca ele ar putea fi însusite ori ca s-ar putea refuza restituirea lor . Daca persoanele nu si-ar acorda aceasta încredere , ele s-ar abtine sa intre în asemenea relatii , ceea ce ar produce grave tulburari în cadrul societatii .

Infractiunea a primit denumirea de abuz de încredere deoarece faptuitorul abuzeaza de încrederea celui care i-a lasat bunul în detentie , transformându-se din detentar al bunului în pretins proprietar al acestuia 2 .

Obiectul juridic : Prin incriminarea abuzului de încredere legiuitorul a urmarit sa asigure încrederea pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial , sa apere proprietatea asupra bunurilor mobile . Asa fiind obiectul juridic al infractiunii de abuz de încredere îl constituie relatiile sociale de ordin patrimonial privitoare la acordarea si respectarea unei anumite încrederi pentru nasterea si mentinerea lor în scopul apararii drepturilor celui care încredinteaza bunul mobil altei persoane .

Obiectul material : Abuzul de încredere are ca obiect material bunul mobil al altuia , detinut cu orice titlu de catre faptuitor . Obiectul material a abuzului de încredere se caracterizeaza asadar în primul rând prin aceea ca nu poate fi decât un bun mobil . Sunt asimilate bunuri mobile putând constitui obiectul material al infractiunii , bunurile imobile prin destinatia lor , precum si cele care sunt considerate astfel datorita bunului la care sunt atasate . Bunul mobil poate fi orice bun mobil corporal care are o anumita valoare , roadele acestuia , înscrisurile , bani, titlurile de credit si orice alte valori evaluabile în bani 3.

Detentia presupune dreptul de a stapanii în fapt un bun în numele altuia , în mod temporar , în interesul sau folosul altuia ori în interesul propriu al detentorului , cu precizarea ca în timpul detentiei proprietatea continua sa apartina proprietarului bunului , deci detentorul nu dobândeste un drept de proprietate asupra bunului încredintat .

Bunul mobil sa fie detinut de faptuitor cu orice titlu juridic , legal si valabil . În sensul cerut de lege , titlurile în baza carora se detine bunul pot fi doar titluri rezultate din raporturi patrimoniale netranslative de proprietate , cum ar fi contractele de depozit , de mandat, de împrumut , de transport , de locatie 4.

Poate constitui obiect material al abuzului de încredere si bunul asupra caruia faptuitorul are numai un drept de coproprietate , daca acel bun este indivizibil sau plusul care depaseste cota sa parte în cazul unui bun divizibil 5.

Subiectii : subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana responsabila care are în detinere un bun al altuia . Subiectul pasiv de asemenea poate fi orice persoana careia îi apartine un bun , pe care l-a încredintat unei alte persoane .

Abuzul de încredere este susceptibil de savârsire cu participatie în oricare dintre formele acestuia .

Latura obiectiva : Elementul material al laturei obiective a acestei infractiuni îl constituie actiunea abuziva prin care cel care a primit în detentie un bun al altuia interverteste titlul juridic al detentiunii bunului , trecându-si acest bun în stapânirea sa ilicita 6.

A însusi un bun înseamna a-l face al sau . Prin alte cuvinte în cazul însusirii faptuitorului , desi este numai un detentar al bunului , se comporta fata de acesta ca si când ar avea calitatea de proprietar . Este necesar ca faptuitorul sa-si însuseasca în mod efectiv bunul .

A dispune de un bun îseamna a face cu privire la acel bun un act de dispozitie , adica a-l vinde , a-l dona , a-l împrumuta .

Dispunerea trebuie sa se faca pe nedrept , adica faptuitorul sa nu fie îndrptatit a efectua respectivul act de dispozitie .

Simpla folosire a bunului detinut atunci când nu s-a convenit interzicerea folosirii , nu constituie un act de dispunere pe nedrept . Astfel de exemplu nu constituie infractiunea de abuz de încredere fapta unui meserias care primind în baza unei conventii autovehiculul unei persoane cu obligatia de al vopsi a folosit pentru sine acel autovehicul câta vreme partile nu au stipulat în conventie o asmenea interdictie .