-Consideratii generale p. 1-2 -Evolutia conceptelor de ,, functionar public" si ,, functie publica" - sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX p. 2-5 -Constitutionalitatea si legalitatea functiei publice p. 5-7 -Indatoririle functionariloe publici p. 7-14 -Perfectionarea profesionala a functionarilor publici p. 15-17 -Indatoririle unor categorii speciale de functionari publici p. 18-20 -Raspunderea juridica a functionarilor publici p. 20-21 -Concluzii p. 22-23
Consideratii generale Prezenta lucrarea isi propune sa prezinte intr-o maniera accesibila indatoririle functionarilor publici, ca parte integranta a statutului acestora, reglementat prin legea nr. 188/1999, alaturi de temeiul precum si de efectele respectarii sau, dimpotriva, nerespectarii acestora. Oricare ar fi progresul stiintific si tehnic realizat de statele civilizate contemporane, administratia prezinta o constanta fundamentala: decizia administrativa este si ramane intotdeauna o alegere facuta de omul-functionar cu conceptiile, pasiunile si temperamentul sau. In timp ce tehnicile administrative s-au schimbat, reactiile oamenilor-functionari sunt identice, ele neevoluand. Acest element permanent al administratiei, care se regaseste la functionarii sai, ii alcatuieste trasatura caracteristica si limiteaza in mod necesar, orice speculatie prospectiva. In realitate, functionarul public are o misiune nobila si dificila. Adesea practica il pune in fata unor probleme pe care nimeni nu a putut sa le prevada si pentru rezolvarea carora nu i s-a putut da nici o indrumare, dar ele trebuie solutionate. In lipsa unor criterii, reguli sau principii stiintifice sau de tehnica administrativa, adesea functionarul si-a creat singur instrumentele si metodele de lucru pentru indeplinirea sarcinilor sale, cu toate ca actiona in conditii dificile. In stadiul actual, functionarul poate rezolva problemele administrative, printre altele, prin cunoasterea si aplicarea principiilor stiintei administratiei. Aceste principii pot fi atat generale- administratia publica se afla in serviciul omului, administratia publica se subordoneaza interesului general,administratia trebuie sa se adapteze mediului in care isi desfasoara activitatea, cunoasterea cerintelor sociale actuale siprevederea celor viitoare, respectarea normelor de drept, asigurarea profesionalizarii functiunii publice, cresterea eficientei administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si structurii adiministrative- cat si speciale, care se aplica numai in anumite segmente de acvititate, cum sunt organizarea, conducerea, metodologia utilizata - organizarea unitara, autonomia de organizare,conducerea unitara, participarea functionarilor la conducerea institutiilor, comunicarea directa dintre sefi si functionari, recunoasterea meritelor ce revin functionarilor, simplificarea activitatii si structurii administratiei. Activitatea administratiei nu poate fi conceputa intr-un stat de drept decat realizandu-se cu respectul deplin al personalitatii umane pe coordonatele umanismului si moralei.Totodata, in acest mod se creeaza un climat favorabil pentru intelegerea exacta de catre oameni a rolului si utilitatii administratiei si a functionarului acesteia. Rod al gandirii organizatorice a omului, administratia este, ca si omul, o realitate istorica. De aceea, este indispensabil ca functionarul administratiei sa realizeze servirea omului. Consideram ca o asemenea misiune se poate realiza, cu facilitate, daca functionarul se calauzeste dupa urmatorul principiu: in toate situatiile in care vine in contact cu administratul sau cand acesta din urma ii prezinta vreo cerere spre rezolvare, privitoare la un drept sau interes legitim, in mintea sa, trebuie sa se situeze el in pozitia administratului si sa se comporte sau sa actioneze cum ar vrea el sa se comporte sau sa actioneze functionarul. Aplicandu-se acest principiu orice administrat va fi servit ireprosabil, in mod democratic. Satisfacand drepturile si interesele legitime ale administratilor se realizeaza dreptatea, iar activitatea functionarului este morala. Astfel se instaureaza in administratie ceea ce numim morala administrativa, care presupune o realizare remarcabila in continutul procesului de administrare. Evolutia conceptelor de functionar public si functie publica -sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX- Constantin G. Dissescu, in volumul III al Cursului de drept public, consacrat dreptului administrativ, rezerva o lectiune speciala materiei functionarilor publici. In limbajul arhaic presarat cu metafore autorul isi motiva astfel importanta institutiei abordate: Precum omul pentru ca sa respire are trebuinta de un organ special, de plamani, tot astfel si in stat ne trebuie un organ determinat care sa exercite puterea legiuitoare, un altul puterea executiva si altul puterea judecatoreasca.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
