Îmbogățirea Fără Justa Cauză

1. Notiunea de fapte juridice civile

Sintagma “fapte juridice civile” are doua întelesuri sau acceptiuni: una larga si alta restrânsa.

Prin fapte juridice civile lato sensu întelegem toate actiunile omenesti sau faptele voluntare ale omului de savârsirea carora legea leaga anumite efecte juridice, constând în nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice civile.

Faptele juridice, stricto sensu, constau în toate actiunile omenesti licite sau ilicite savârsite fara intentia de a produce efecte, juridice, efecte care totusi se produc în temeiul si puterea legii, chiar împotriva vointei autorului lor.

În masura în care asemenea actiuni omenesti dau nastere la obligatii civile, ele constituie izvoare ale raporturilor juridice de obligatii.

În cele ce urmeaza, vom analiza faptele juridice - izvoare de raporturi obligationale în acceptiunea restrânsa a acestei expresii.

2. Clasificarea faptelor juridice, în sensul restrâns sau propriu al cuvântului.

Actiunile omenesti savârsite fara intentia de a produce efecte juridice, izvoare de raporturi obligationale, sunt de doua feluri: fapte licite si fapte ilicite.

Faptele juridice licite sunt actiuni omenesti savârsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care totusi produc asemenea efecte în puterea legii, fara ca prin ele sa se încalce normele de drept în vigoare.

Faptele juridice ilicite sunt actiuni omenesti savârsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care totusi produc asemenea efecte în temeiul sau puterea legii, împotriva vointei autorului lor, si prin care se încalca normele de drept sau bunele moravuri.

Faptele juridice licite – izvoare de obligatii civile sunt reglementate în Cartea III, Titlul III, Capitolul IV, intitulat “Despre cvasicontracte”, art.986-997 din Codul civil român.

În art. 986 Cod civil este definit cvasi-contractul în general ca fiind un fapt licit si voluntar din care se naste o obligatie fata de a alta persoana sau obligatii reciproce între parti.

Articolele urmatoare reglementeaza expres si în detaliu doua asa-zise cvasi-contracte: gestiunea de afaceri (art. 987-991) si plata nedatorata (art. 992-997).

Asa cum am aratat la clasificarea izvoarelor obligatiilor,notiunea de cvasi-contracte este criticata ca fiind confuza si nestiintifica, deoarece. cuprinde fapte voluntare unilaterale dintr-o categorie asimilata contractelor.

Elementu1 specific al oricarui contract este acordul între vointele a doua sau mai multe persoane. De altfel, din analiza pe care o vom face cu privire la fiecare asa-zis cvasi-contract, se va putea observa ca acordul de vointe ale creditorului si debitorului lipseste. Raportul de obligatii civile se naste din actiuni unilaterale, savârsite licit de catre creditorul obligatiei.

Pornind de la textele Codului civil care reglementeaza expres doua izvoare de obligatii din aceasta categorie - gestiunea de afaceri si plata nedatorata -, practica judiciara si literatura de specialitate au construit, în buna parte, teoria sau principiul îmbogatirii fara justa cauza care, în prezent, se considera ca este un fapt juridic licit, izvor distinct de obligatii civile.

De altfel, cu exceptia unor reglementari specifice, gestiunii de afaceri si platii nedatorate li se aplica regulile care alcatuiesc teoria principiului îmbogatirii fara justa cauza. Acesta este motivul pentru care tratarea celor trei fapte juridice licite se realizeaza începând cu îmbogatirea fara justa cauza.

3. Îmbogatirea fara justa cauza. Consideratii introductive .

Codul civil nu cuprinde nici un text în care sa se consacre expres, cu valoare de principiu, îmbogatirea fara justa cauza, izvor de obligatii civile distinct, de sine statator.