Funcțiile Administrației Publice

Administraţia publică efectuează în principal o activitate organizatorică, de-oarece ocupă o poziţie intermediară între planul conducerii politice şi planul unde se realizează valorile politice, deciziile politice.

De asemenea, administraţia publică desfăşoară şi o activitate de conducere deoarece activitatea acesteia se desfăşoară la un nivel subordonat, inferioara celei exercitate de Parlament, dar superioară conducerii ce se realizează la nivelul regii-lor autonome sau a societăţilor comerciale care au ca obiect activităţi productive de prestări servicii sau social-culturale.

Din observaţiile de mai sus, putem descifra cele mai importante funcţii exer-citate de administraţia publică din ţara noastră.

Principala funcţie deţinută de administraţia publică este aceea de organism intermediar de execuţie. Această funcţie este determinată de poziţia pe care o are administraţia faţă de puterea politică, deoarece ea este cea care trebuie să organize-ze şi să asigure execuţia, folosind, dacă este cazul, autoritatea sa sau chiar con-strângerea.

Prevalându-se de funcţia sa de organism intermediar de execuţie, administra-ţia publică poate:

• să pregătească decizii politice sau chiar să colaboreze la adoptarea lor;

• să organizeze executarea deciziilor politice;

• în unele cazuri poate să execute direct, concret, unele decizii politice;

• să asigure executarea deciziilor politice, prin convinegere sau folo-sind forţa de constrângere, dacă este cazul;

• de asemenea, administraţia publică este cea care trebuie sa aducă la cunoştiinţa autoritătilor competente toate cererile, dorinţele sau nece-sităţile membrilor societăţii.

Toate aceste demultiplicări ale funcţiei principale ale administraţiei publice, de organism intermediar de execuţie, nu fac decăt să sublinieze rolul administraţiei publice de colaborator al puterii politice în organizarea societăţii şi reglementarea funcţionării ei.

Pe lângă funcţia ei principală, administraţia publică deţine şi numeroase funcţii derivate, care se referă la scopurile acţiunilor desfăşurate de aceasta.

Într-un stat de drept, obiectivul administraţiei publice este acela de a asigura înfăptuirea deciziei politice, rezultată din legi şi celelalte acte normative emise de autorităţile statului şi de colectivităţile locale .

Putem distinge următoarele funcţii derivate exercitate de administraţia publi-că:

• funcţia de instrument de conservare a valorilor materiale şi spirituale ale societăţii prin care se asigură continuitatea şi durabilitatea societă-ţii noastre;

• funcţia de organizare şi coordonare pentru a ne putea adapta transfor-mărilor constante care au loc în societate, mai ales în ceea ce priveşte structura economică a acesteia.

Prin toate aceste activităţi, administraţia publică îndeplineşte importante funcţii cu caracter politic, legate de existenţa, organizarea şi funcţionarea statului şi a colectivităţilor locale, fără de care nu se poate concepe o societate modernă.

Pornind de la doctrina administrativă a lui Henri Fayol, care afirma că „administrer c’est prévoir commander et contrôler”, vor observa că şi administra-ţia publică, în realizarea funcţiilor sale, trebuie să prevadă şi să programeze, să or-ganizeze procesul de execuţie, să decidă, dar şi să pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, să coordoneze procesul de execuţie şi, în sfârşit, să con-troleze întreaga activitate de punere în executare şi realizare a valorilor politice.

Din punct de vedere teoretic, atribuţiile administraţiei publice privind previ-ziunea şi programarea sau planificarea se reduc la pregătirea proiectelor. În prac-tica socială de azi, însă, se observa o influenţă mai mare sau mai mică a adminis-traţiei asupra programelor de dezvoltare ce se stabilesc pe termen lung, mediu sau scurt.

Una din cele mai importante funcţii ale administraţiei publice este aceea de a asigura continuitatea şi parentitatea societăţii, prin folosirea mijloacelor material-tehnice şi umane de care dispune pentru a influenţa stabilirea prognozelor şi a pro-gramelor.