1. Formele contraventiei Prin forme ale contraventiei se au in vedere formele pe care contraventia le poate imbraca, in ceea ce priveste latura sa obiectiva, in raport cu etapele de desfasurare a activitatii contraventionale. Pentru a analiza formele activitatii contraventionale, este necesar sa specificam ca caracteristic contraventiei intentionate este faptul ca aceasta se poate desfasura nu numai in forma ei consumata, ea avind tendinta de a imbraca diferite forme, in dependenta de momentul in care se afla sau s-a oprit desfasurarea contraventiei. Formele activitatii contraventionale sunt urmatoarele: actele preparatorii, tentativa, fapta consumata si fapta epuizata. Asadar, fiecare faza a desfasurarii activitatii contraventionale intentionate va determina o forma a contraventiei, care va reprezenta nu altceva decit o varianta a acesteia. Daca activitatea de savirsire a unei contraventii a fost dusa numai pina la o anumita etapa, va exista o forma imperfecta a acesteia, acestea fiind faptele preparatorii si tentativa. Si din contra, daca se vor produce urmarile cerute de lege, vom fi in prezenta unei forme perfecte a faptei, iar daca urmarile vor avea o prelungire in timp, vom avea o forma mai mult ca perfecta, epuizarea. Includerea formelor, atit a celor perfecte, cit si a celor imperfecte in Codul Contraventional, devin contraventii in adevaratului sens al cuvintului. Diferenta va exista doar din punct de vedere al pericolului social pe care acestea il prezinta. 1.1 Actele preparatorii In principiu, orice contraventie, pentru a fi comisa in conditii optime, presupune o pregatire prealabila, care poate consta in diferite activitati, in functie de natura si imprejurarile in care se savirseste contraventia. Caracteristic pentru actele preparatorii este faptul ca ele intervin inainte de savirsirea propriu-zisa a contraventiei si au scopul de a asigura buna desfasurare a acesteia. Astfel, actele preparatorii sunt acele acte care constau in procurarea sau adap!tarea mijloacelor ori instrumentelor de comitere a contraventiei, ori in crearea conditiilor favorabile in vederea comiterii acesteia. Ele trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba o existenta obiectiva, sa se materializeze intr-o manifestare capabila sa creeze conditii favorabile executarii actiunii ilicite; activitatea de pregatire sa se efectueze cu intentie; activitatea efectuata sa nu faca parte din elementul material al contra!ventiei proiectate sau sa nu constituie un inceput de executare a acesteia. Putem face o tangenta a legislatiei penale, care, in art. 26 CP incrimineaza actele de pregatire a infractiunii, cu Codul Contraventional, in care nu se contin prevederi referitoare la aceasta forma a contraventiei. Aceasta datorita faptului ca pregatirea pentru contraventie nu prezinta un pericol social care ar justifica sanctionarea faptelor date, un argument in plus fiind si faptul, ca desi legislatia penala incrimineaza pregatirea de infractiune, la individualizarea pedepsei, in cazul in care s-a savirsit pregatirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave, datorita pericolului social redus, pedeapsa pentru aceste fapte nu se aplica. 1.2 Tentativa In evolutia progresiva a procesului de savirsire a unei contraventii, tentativa se incadreaza intre etapa actelor preparatorii si etapa contraventiei consumate, reprezentind o incercare de savirsire a acesteia. In aceasta ipoteza, faptuitorul savirseste acte indreptate spre consumarea contraventiei, dar nu le finalizeaza prin producerea urmarii prejudiciabile. Tentativa de contraventie este actiunea sau inactiunea intentionata, indreptata nemijlocit spre comiterea unei contraventii daca, din cauze in-dependente de vointa faptuitorului, aceasta nu s-a realizat prin producerea rezultatului contraventional. Este specific faptul ca rezultatul nu coincide cu intentia. Acest fapt si sta la baza definirii tentativei ca o forma imperfecta, dar care nu face imposibila incriminarea ei, pe motiv ca legiuitorul trebuie sa asigure protejarea anticipata a valorilor social-fundamentale. Caracteristic tentativei de savirsire a unei contraventii sunt urmatoarele trei semne: actiunile faptuitorului sunt indreptate nemijlocit spre comiterea contraventiei concrete; faptuitorul nu duce contraventia pana la capat si fapta lui ramane ne!terminata; faptuitorul nu si-a realizat rezultatul contraventional .
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
