Fondarea Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale

În perioada 1-22 iulie, 1944, 730 delegaţi din 45 state s-au întâlnit la hotelul Mount Washington din Bretton Woods (New Hampshire, SUA) pentru a discuta crearea unui sistem de reguli, instituţii şi proceduri de reglementare a sistemului monetar internaţional. Cele două instituţii create în iulie, 1944 sunt Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (care acum este una din cele cinci instituţii ale Băncii Mondiale).

În conformitate cu prevederile acordului FMI, această organizaţie contribuie la promovarea

stabilităţii economice şi financiare ca bază pentru creşterea economică durabilă şi ridicarea standardelor de viaţă.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional întruneşte 185 state. Fiecare stat-membru al FMI achită cote de participare care reflectă dimensiunea statelor în economia mondială şi determină puterea de vot deţinută în cadrul FMI.

FMI a fost creat în Decembrie 1945 cand primele 29 naţiuni membre au semnat, şi şi-a început operatiunile pe data de 1 Martie 1947. FMI a primit autorizatia de funcţionare cîteva luni mai devreme la faimoasa conferinta de la Bretton Woods din Iulie 1944.

Spre sfîrşitul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, Acordul de la Bretton Woods a stabilit un sistem de proceduri si reguli, alaturi de institutiile menite sa le impuna, ce a cerut tarilor membre sa adopte o politica monetara fixa in privinta aurului. Desi sistemul Bretton Woods s-a prabusit in 1971 dupa ce Presedintele Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului in aur, institutiile create in 1944 si-au continuat activitatea neintrerupte.

Cu toate ca orice tara poate deveni membra a FMI, calea catre membrie este demna de mentionat. Cand aplicatia este inaintata board-ului executiv al FMI, o “Rezolutie de Membru” este depusa in fata Board-ului Guvernatorilor, ce stabileste cota membrului respectiv, subscrierea si drepturile de vot. Daca este aprobat de catre Board-ul Guvernatorilor, aplicantul trebuie sa-si amendeze propriile legi pentru a i se permite sa semneze Articolele Acordului FMI si astfel sa-si poata indeplini obligatiile ce ii revin fiecarui membru. Cu alte cuvinte, aplicantul subordoneaza FMI-ului o parte din suveranitatea sa legala. Acest proces creeaza premizele prin care FMI capata un rol activ in problemele tarii membre.

Cativa considera FMI ca fiind o organizatie globala, dar trebuie observat ca Statele Unite detin 18,25 procente din votul board-ului FMI, sau mai exact de trei ori mai mult decat oricare alt membru. In plus, este situat in Washington, DC.

Principalii arhitecţi ai sistemului Bretton Woods, şi deci şi ai FMI, au fost Harry Dexter White şi John Maynard Keynes.

Keynes a fost un economist englez ce a avut un impact enorm asupra gandirii economice globale, in ciuda faptului ca multe din teoriile sale economice au fost complet discreditate. In timpul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, a cerut dizolvarea BIS [The Bank for International Settlements] deoarece era dominata de operatori nazisti. Dupa razboi insa, atunci cand desfiintarea a fost mandatata de catre Congres, a argumentat impotriva dizolvarii in asteptarea crearii FMI şi Bancii Mondiale. Motivul invocat a fost prea des folositul slogan “Daca o inchidem prea devreme, sistemul financiar mondial se va prabusi.” Instinctele globaliste ale lui Keynes l-au indemnat pe acesta sa militeze pentru o unitate monetara mondiala, numita Bancor, ce urma sa fie administrata de catre o banca centrala globala. Aceasta idee pur si simplu a cazut.

Harry Dexter White a fost de asemenea considerat un economist sclipitor. In 1942 a fost numit asistent al lui Henry Morgenthau, Secretarul Trezoreriei. A ramas asistentul de increderea al lui Morghenthau de-a lungul mandatului sau, si a fost un galagios militant impotriva BIS. Ca si Morghentau si majoritatea americanilor, White era puternic anti-nazist. Cu toate acestea insa, White nu era pro-american. Pe data de 16 Octombrie 1950, un memorandum FBI l-a identificat pe White ca spion Sovietic. Numele sau de cod era Juristul.

Dupa prabusirea Uniunii Sovietice in 1991, documente cu informatii odata secrete au fost facute publice si au clarificat si mai mult situatia. White nu a fost doar un spion printre cei 50 si ceva identificati ca ar fi spionat in America, ci era chiar spionul de varf al URSS in Statele Unite.

În 1999, Hoover Digest a scris In noua lor carte “Venona: Deconspirand Spionajul Sovietic in America”, Harvey Klehr şi John Haynes argumentează că dintre cei cincizeci şi ceva cunoscuti ca ar fi spionat in America pentru Stalin (multi altii nu au fost identificati), Harry Dexter White era probabil cel mai important agent.

Există o triada de puteri monetare ce conduce operatiunile bancare globale: Fondul Monetar International, Banca Mondiala si the Bank for International Settlements (BIS). Desi lucreaza impreuna indeaproape, este necesar sa vedem ce rol are fiecare in procesul de globalizare.

Fondul Monetar International (FMI) interactioneaza cu guverne, in timp ce BIS interactioneaza numai cu alte banci centrale. FMI imprumuta bani guvernelor nationale, si deseori aceste tari se afla intr-un soi de criza fiscala sau monetara. In plus, FMI face rost de bani primind de la cele 184 de tari membre contributii a caror cota este dinainte stabilita. Cu toate ca tarile membre se pot imprumuta pentru a reusi sa obtina sumele necesare acestor contributii, in realitate, acesti bani vin de la platitorii de taxe.