Faptele de Comert

Extras din referat Cum descarc?

Adesea, termenul ,,fapt" de comert este folosit de legiuitor pentru a desemna toate operatiunile de comert, fie ca acestea sunt ,,acte juridice " de comert, fie ca sunt numai ,,fapte juridice " (stricto sensu) de comert.
Pentru a arata care sunt operatiunile juridice de comert, legiuitorul roman foloseste in art. 3 C.com , expresia ,,fapte de comert", acoperind prin acestea atat sfera faptelor, cat si a actelor de comert. Dispozitiile prevazute in art. 3 C. com. se completeaza cu cele prevazute in art. 4 C.com., pentru a se forma o imagine cat se poate de completa cu privire la ,,faptele de comert".
In sensul eel mai cuprinzator, faptul de comert este orice activitate care da nastere la raporturi juridice guvernate de legea comerciala pe care se intemeiaza pe ideea de schimb de marfuri si valori, fiind calificata ca o activitate de intermediere in operatiunile de schimb.
Interesul practic al delimitarii faptelor de comert de cele cu caracter civil consta in urmatoarele:
- definirea comerciantului se face, in principal, in functie de activitatea pe care o desfasoara si anume, daca, in mod obisnuit face fapte de cornert, avand comertul ca o profesiune obisnuita (art. 7 C.com.); 
- dispozitiile legale care reglementeaza faptele de comert sunt, adesea, diferite de cele care reglementeaza faptele (actele) civile. 
Clasificarea faptelor de cornert
Faptele de comert, pot fi clasificate urmarind cele doua sisteme
consacrate in diferitele legislatii, respectiv, sistemul obiectiv propriu legislatiei franceze si italiene, si sistemul subiectiv, insusit de legislatia germana si de celelalte sisteme de drept de inspiratie germana.
Potrivit sistemului obiectiv un ,,fapt" este calificat ,de comert daca in mod obiectiv, in continutul lui exista una din operatiunile pe care legiuitorul insusi le califica ca fapte de comert, deoarece se intemeiaza pe ideea de interpunere (intermediere) in schimb. Independent de calitatea persoanei care-1 indeplineste, actul este comercial prin natura lui.
Potrivit sistemului subiectiv un ,,fapt" este calificat ,de comert daca este facut de un comerciant. Calitatea subiectului determina natura juridica a faptului, iar comerciantul este definit, de regula, ca fiind acea persoana care si-a inregistrat firma in registrul de comert (inregistrare care are efect constitutiv) sau daca are una din intreprinderile comerciale anume stabilite de lege in acest scop.
Codul comercial roman consacra sistemul obiectiv de calificare a faptelor de cornert (art. 3 C.com.) completat cu o prezumtie de comercialitate cu privire la toate contractele si obligatiunile unui comerciant, (art. 4 C.com.). Asadar, in conceptia legiuitorului roman nu este suficient criteriul obiectiv pentru a determina categoriile de fapte de comert, considerand ca si calitatea subiectului (comerciantui) este utila pentru a califica un fapt juridic ca fiind ,de comert. Totodata, legiuitorul stabileste in art. 6 C.com., regimul juridic aplicabil actelor juridice care are un caracter civil pentru una din parti si comercial pentru cealalta parte. Este cazul asa numitelor fapte (acte) unilaterale sau mixte.
Asadar faptele de comert se clasifica in trei categorii:
1. Fapte de comert obiective;
2. Fapte de comert subiective;
3. Fapte de comert unilaterale sau mixte.
1. Fapte de comert obiective 
In art. 3 C.com. sunt prevazute un numar de 20 de operatiuni (acte, fapte) pe care legiuitorul le califica ,,de comert". Enumerarea facuta de legiuitor este absolut limitativa si relativ demonstrativa. In doctrina de specialitate s-a considerat insa si ca enumerarea cuprinsa in art. 3 C.com. are caracter enumerativ, exemplificativ, Codul comercial
neconsacrand decat cele mai frecvente fapte de comert, care, la data adoptarii Codului constituiau baza activitatii comerciale. Consideram ca enumerarea cuprinsa in art. 3 C.com. este absolut limitativa, deoarece nici doctrina si nici practica jurisdictionala nu pot spori numarul actelor de cornert, insa inlauntrul fiecaruia pot exista alte operatiuni care, prin analogie, ar putea fi considerate ,,de comert" si incluse intr-una din categoriile de fapte de comert prevazute expres de legiuitor.
Trasatura comuna a celor 20 de fapte de comert prevazute de art. 3 C.com. este intermedierea (interpunerea in schimb), la care se poate adauga caracterul speculativ Activitatea speculativa a comerciantului consta intr-un fapt de comert, in schimb intermedierea este trasatura constanta (permanenta) care caracterizeaza faptele de comert.
Cele 20 de fapte de comert prevazute in art. 3 C.com. se grupeaza in trei categorii:
- operatiuni de intermediere in schimb asupra marfurilor si titlurilor de credit, care pot fi denumite fapte (acte) obiective constitutive de comert;
- acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate (Intreprinderile);
- fapte de comert conexe (accesorii).


Fisiere in arhiva (1):

  • Faptele de Comert.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!