Notiune si definitie. Infractiunea consta in falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial. Obiectul material consta in inscrisul oficial al carui continut este alterat in momentul intocmirii. Inscrisul oficial falsificat constituie insa si produsul infractiunii. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar. Participatia penala este posibila sub toate formele. Pentru existenta coautoratului este necesar ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului si sa savarseasca fapta in exercitarea atributiilor de serviciu. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza fie printr-o actiune, fie printr-o inacTiune, avand ca urmare falsificarea unui inscris oficial in continutul sau, adica alterarea adevarului cu privire la faptele sau imprejurarile despre care inscrisul este destinat sa faca proba. Actiunea consta in atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca sunt intrunite elementele infractiunii, in aceasta modalitate, prin fapta notarului public de a autentifica un act de vanzare-cumparare in care semnaturile nu apartin vanzatorilor, sau daca functionarul trece in listele de inventar cantitati de marfa mai mari decat in realitate, ori daca intocmeste procese-verbale fictive. Inactiunea consta in omisiunea de a insera unele date sau imprejurari. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca sunt intrunite elementele infractiunii, in aceasta modalitate, atunci cand oficiantul postal omite sa inregistreze in registrul de evidente mandatul postal primit si a carui valoare si-a insusit-o sau functionarul care omite sa completeze duplicatele si triplicatele chitantelor eliberate unor persoane pentru sumele incasate, cu scopul de a-si insusi acele sume. In acest din urma caz, fapta constituie fals intelectual, deoarece exemplarul eliberat platitorului constituie, impreuna cu duplicatul si triplicatul, un act indivizibil, in baza caruia gestiunea functionarului se incarca cu sumele respective, acesta fiind obligat a le justifica. Actiunea sau inactiunea trebuie sa se realizeze cu prilejul intocmirii inscrisului de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca intocmirea in fals a unui act prin care se atesta, in afara exercitarii atributiilor de serviciu, o situatie neadevarata constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale si nu aceea de fals intelectual. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiunea de fals intelectual. Tentativa si consumarea. Tentativa este pedepsita, potrivit alin. (2). Consumarea infractiunii are loc in momentul in care inscrisul este perfectat prin semnare si aplicarea stampilei sau a sigiliului, moment in care se produce si starea de pericol pentru increderea publica pe care trebuie sa o inspire orice inscris oficial. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Formele Infractiunii De Fals Intelectual Ca orice fenomen, infractiunea intentionata se desfasoara in timp si spatiu din momentul nasterii ideii infractionale si pana la producerea urmarii prevazute atat de lege cat si de infractor si in acelasi timp voita sau acceptata de catre acesta. Legea penala incrimineaza, de regula, infractiunile consumate, adica acelea la care s-a produs urmarea necesara realizarii continutului ei de baza, a celui agravat sau atenuat. In unele cazuri insa, fapta ramane doar in forma luarii hotararii, a pregatirii sau a executarii ei, fara a se produce rezultatul, fie din motive independente de vointa infractorului, fie datoritavointei acestuia. Cu privire la anumite infractiuni, fapta este incriminata si cand se realizeaza doar in una din aceste forme. Fazele sunt acele etape prin care poate trece fapta intentionata si prevazuta de legea penala, in desfasurarea ei, in vederea producerii rezultatului. Intreaga activitate infractionala intentionata mai poarta numele "iter criminis" sau "calea infractionala". Formele infractiunii sunt: luarea hotararii, pregatirea, executarea (tentativa) si forma consumata. Unele dintre acestea au relevanta juridica numai cand infractiunea nu s-a consumat, deoarece in forma consumata sunt absorbite toate formele anterioare. Infractiunea de fals intelectual, realizata prin actiunea de atestare a unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, poate imbraca toate formele obisnuite ale actelor de pregatire, tentativa si consumare Orice activitate infractionala presupune o atitudine psihica a persoanei subiectului activ (latura subiectiva), care precede si insoteste actiunea sau inactiunea prevazuta de legea penala. La infractiunile intentionate, aceasta atitudine psihica consta din mai multe momente: nasterea ideii infractionale, deliberarea(lupta motivelor) si luarea hotararii(rezolutia) de a savarsi actiunea sau inactiunea infractionala. Avand in vedere ca cel mai important moment este acela al luarii hotararii(rezolutia), intreaga forma interna este asimilata cu aceasta. Luarea hotararii precede intotdeauna celelalte forme ale infractiunii cu un timp mai indelungat(in caz de premeditare) sau mai scurt(in caz de intentie repentina si intentie formata in conditii obisnuite). Avand in vedere ca, potrivit dispozitiilor legale, fapta prevazuta de legea penala prezinta pericol doar cand are loc actiunea sau inactiunea (art. 18 C.pen.), simpla luare a hotararii infractionale nu atrage raspunderea penala. Aceasta nici chiar atunci cand hotararea a fost impartasita altei persoane-asa numita forma "oratorica", dar numai cand impartasirea nu constituie infractiune de sine statatoare. Cand hotararea se manifesta printr-o latura externa periculoasa, sub forma unei actiuni, deci nu ramane doar in forul interior al persoanei, ea poate fi incriminata ca infractiune. Luarea hotararii de a savarsi infractiunea de fals intelectual nu atrage raspunderea penala. Manifestarea exterioara a hotararii infractionale se poate prezenta in forma actelor de pregatire (preparatorii), de executare si in forma consumata. Actele de pregatire consta in procurarea de catre autor, de coautor sau de catre complice a unor mijloace materiale, date, informatii cu privire la timpul, locul, modul si mijlocul cel mai potrivit pentru savarsirea infractiunii. Acestea pot fi de natura materiala sau intelectuala. Astfel, se poate procura un instrument prin cumparare, imprumutare sau chiar pe cale infractionala (prin furt, de exemplu), prin confectionare sau preparare, prin adaptarea unui mijloc sau instrument, se culeg informatii cu privire la locul unde se afla obiectul material asupra caruia se va indrepta actiunea infractionala, se iau unele masuri in vederea ingreunarii descoperirii infractiunii sau a infractorului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).